Accesul în profesie – o analiză a situației actuale

În primele luni ale acestui an, Ordinul Arhitecților din România a lansat o campanie pentru colectarea de informații privind accesul în profesie pentru tinerii arhitecți. Campania se înscrie în rândul inițiativelor de creștere a calității serviciilor oferite membrilor. 

O parte importantă a acestei campanii a fost chestionarul privind stagiul în arhitectură, lansat în data de 5 ianuarie și disponibil spre completare timp de o lună. Ne-am dorit o imagine acordată la acest moment privind accesul în profesie dar și din perspective diferite: stagiarul, îndrumătorul de stagiul și arhitectul care a ales să nu urmeze stagiul.

Deschiderea studiului către aceste categorii ne-a permis analize comparative privind percepția asupra anumitor aspecte din stagiu. Ne-am bucurat de un număr important de răspunsuri - circa 640 de respondenți în total, distribuiți după cum urmează.

Interesul pentru organizarea stagiului rezidă în principal la stagiari, evident. Totuși, aproape 20% dintre răspunsuri vin de la cei care (încă) nu sunt înscriși la stagiu. Un procent similar reprezintă și îndrumătorii de stagiu, ceea ce ne bucură și confirmă utilitatea acestui chestionar.

Extragem în prezentul articol câteva aspecte pe care le-am considerat relevante. Răspunsurile în forma lor integrală precum și un document de sinteză pot fi descărcate la sfârșitul articolului.

Care sunt principalele motive pentru care ați ales să urmați stagiul

Răspunsurile arată că este majoritar necunoscut faptul că poți profesa ca arhitect și fără a obține dreptul de semnătură (desigur, sub răspunderea unui alt arhitect cu drept de semnătură).

De asemenea, este complet necunoscut faptul că desfășurarea unui stagiu profesional este o practică generalizată internațional și instituită în Europa prin DIRECTIVA 2005/36/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale.

În ce formă de exercitare a profesiei efectuați stagiul

Două treimi dintre stagiarii respondenți își efectuează stagiul în birouri organizate ca societăți comerciale, doar o treime în BIA și numai 1% în instituții ale administrației publice. Acest fapt ne indică zona de maximă incidență dar și potențialul de dezvoltare a absorbției stagiarilor în administrație.

Modalități de angajare

Puțin peste o treime din locurile de stagiu se găsesc prin recomandări. Un număr foarte redus sunt găsite prin implicarea Filialelor OAR (2,5%).

Salarizarea stagiarilor – o problemă delicată

Aproape 60% dintre stagiarii respondenți sunt remunerați cu sume cuprinse între pragul salariului minim net pe economie, pentru personalul încadrat în funcții care necesită studii superioare (975 RON, la momentul realizării chestionarului) și pragul aproape „convențional” de 1.500 RON/lună.

Categoria salariilor care nu se încadrează în intervalele menționate în chestionar (975 – 1500 RON, 1500 – 2500 RON, peste 2500 RON) nu poate fi formată decât din cele situate sub pragul legal de 975 RON/lună, precum și din erori de completare. Ceea ce însă nu poate fi presupus în cazul categoriilor Nu sunt remunerat/ă și Plătesc eu stagiul, care formează împreună aproape 10% din răspunsuri.

Răspunsurile analizate ne fac să ne întrebăm dacă nu cumva există o legătură între acest fenomen și onorariile subevaluate practicate atât de angajatorii experimentați, cât și de arhitecții cu drept de semnătură proaspăt-intrați pe piață.

Misiunile arhitectului și utilizarea lor în practica profesională

Unul dintre scopurile importante ale acestui chestionar a fost și evaluarea gradului de utilizare a Misiunilor Arhitectului, document elaborat de OAR ca un prim modul din cadrul Sistemului de Informații asupra Costurilor pentru Proiectarea de Arhitectură. Scopul acestuia este de a servi ca referință atât pentru arhitecți, cât și pentru beneficiari, autorități și instituții.

 

Abilități dezvoltate în cadrul stagiului – analiză comparativă

Prin parcurgerea misiunilor, stagiul trebuie să asigure antrenarea Arhitectului Stagiar în dezvoltarea tuturor competențelor care caracterizează și structurează practica profesională independentă, în conformitate cu Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale. Aceleași domenii de competență sunt recunoscute și dezvoltate unanim de Adunarea Generală a Uniunii Internaționale a Arhitecților în Acordul UIA privind Standardele Recomandate de Profesionalism în Practica de Arhitectură.

Pentru a parcurge documentul Chestionar Stagiu 2017 - Extras de Idei și Concluzii apăsați butonul de mai jos:

CHESTIONAR STAGIU 2017 - EXTRAS DE IDEI ȘI CONCLUZII

Pentru a parcurge varianta integrală a răspunsurilor primite, puteți descărca documentul cu răspunsuri în formă needitată, conform exportului direct din sistem:

CHESTIONAR STAGIU 2017 – FORMĂ NEEDITATĂ

___________________________________

Mulțumim tuturor celor care s-au implicat prin completarea acestui chestionar. Este important pentru OAR să beneficieze de date reale pentru a face evaluări ale situației și auto-evaluări ce duc în ambele cazuri la planuri de acțiune. În acest caz, în urma analizei asupra accesului în profesie, din care a făcut parte și chestionarul de mai sus, am ajuns la concluzia necesității unor schimbări majore în legătură cu modalitățile de efectuare a stagiului. Deși posibilitățile conferite Ordinului prin lege sunt limitate, totuși pe baza acestora vom încerca să răspundem la solicitările dumneavoastră. Vom reveni în cel mai scurt timp cu o propunere de modificare a actualei Metodologii de Stagiu care va fi supusă procedurii de transparență decizională (așadar veți putea interveni cu propuneri și observații). Sperăm că vom beneficia în continuare de implicarea dumneavoastră!