Activitatea OAR pe tema Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (ATUC)

06.12.2016

Foto antet: Adrian Spirescu - Muzeul Național de Artă Contemporană, București 

___________________________________

Reprezentant OAR în relația cu MDRAP, doamna arhitect Michaela Gafar, a fost de acord să ne răspundă la o serie de întrebări ce vor clarifica acțiunile Ordinului în elaborarea Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor.

OAR: Ne puteți prezenta un scurt istoric al colaborării OAR cu MDRAP pe tema redactării Codului ATUC?

Michaela Gafar: Pornind de la constatarea faptului că reglementările legale din domeniul amenajării teritoriului și al construcțiilor nu au fost concepute după o logică singulară cu o structură unitară și cu o corespondență între domeniul amenajării teritoriului și urbanismului și cel al construcțiilor, iar acest lucru generează în prezent, multiple suprapuneri, contradicții și lacune legislative, elaborarea unui Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor reprezintă una dintre inițiativele strategice asumate de către Guvernul României prin Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pentru perioada 2016 - 2017.

Prima etapă a procesului de codificare, potrivit legii, este cea a elaborării de către o comisie de specialitate a unor teze prealabile, ce urmează să reflecte concepția generală, principiile, noile orientări şi principalele soluții ale reglementărilor preconizate, în baza unor studii şi documentări științifice.

Astfel, MDRAP a demarat în vara anului 2016 procesul de codificare și armonizare a prevederilor legale aplicabile acestui domeniu, prin constituirea comisiei de specialitate care are drept obiectiv emiterea tezelor prealabile până la finalul anului 2016, care urmează a face obiectul unei hotărâri de guvern. În vedere asigurării transparenței decizionale și a caracterului reprezentativ al acestui colectiv de lucru, comisia este formată din reprezentanți ai ministerelor și a altor instituții publice cu activitate în domeniul construcțiilor și urbanismului, ai asociațiilor profesionale și patronatelor din domeniul construcțiilor. OAR a acceptat invitația MDRAP de a face parte din această comisie, considerând acest demers a fi unul extrem de important pentru asigurarea calității mediului construit din România. Astfel, OAR a desemnat doi reprezentanți, pe mine, arh. Michaela Gafar - titular și pe domnul arh. Bogdan Bogoescu - supleant.

 

OAR: Când s-a început lucrul pe tema Codului ATUC?

Michaela Gafar: Activitatea de stabilire a principiilor care vor sta la baza tezelor preliminare a Cod ATUC a început pe data de 7 iulie 2016 prin desfășurarea primei sesiuni de lucru a comisiei de specialitate formate in acest sens.

 

OAR: Câte ședințe de lucru pe tema Codului ATUC au avut loc până acum?

Michaela Gafar: Până la momentul actual au avut loc patru sesiuni comune de lucru în cadrul MDRAP, în următoarele date: 07.07.2016, 28.07.2016, 11.08.2016 și în data de 23.11.2016.

În același timp, OAR a organizat la sediul său, o serie de întâlniri de lucru atât cu reprezentanți din cadrul comisiei stabilite de MDRAP cât și cu organizații membre ale protocolului de colaborare semnat în iulie 2015 de către OAR cu asociații profesionale și patronatele din domeniul construcțiilor. Aceste sesiuni au avut ca scop elaborarea unor documente de lucru ce reprezintă o contribuția comună a unora dintre partenerii implicați în proces, la elaborarea variantei inițiale a tezelor viitorului Cod. Întâlnirile organizate la sediul OAR au avut loc la datele: 03.08.2016, 08.08.2016, 20.09.2016, 09.11.2016, 22.11.2016 și 29.11.2016.

 

OAR: Ce s-a realizat până la momentul actual, în urma acestor întâlniri?

Michaela Gafar: În acest interval de timp au fost redactate și prezentate în cadrul comisiei,  trei documente, care vor sta la baza la baza formulării viitoarelor teze ale codului ATUC:

1. O analiză a deficiențelor procesului actual de autorizare, a consecințelor acestuia și soluții propuse – coordonator arh. Michaela Gafar

În momentul actual, disfuncționalitățile întâlnite la nivelul procesului de autorizare sunt majore, drept pentru care considerăm că este necesară inițierea unui amplu proces de reformă a reglementărilor din acest domeniu, implicând soluții inovative care să permită o reconcepere/regândire a proceselor, deoarece adoptarea unor modificări sau completări punctuale ale prevederilor Legii nr. 50/1991 republicată., nu mai sunt suficiente. Inițiativele de reformă trebuie să vizeze în primul rând simplificarea proceselor, debirocratizare, creștere a transparenței. De asemenea, este nevoie de o identificare corectă a actorilor relevanți în cadrul acestui proces, a rolului și responsabilităților acestora, astfel încât să se reușească o mai bună adaptare la nevoile de dezvoltare modernă a României și la complexitatea tehnică în creștere în domeniul construcțiilor.

Pornind de la problemele identificate si efectele negative ale acestora, materialul propune o serie de măsuri concrete de abordare a procesului de autorizare.

Propunerile constau in diversificarea categoriilor de autorizatii, continut simplificat al dosarului de autorizare care va pune accent pe amplasarea pe parcelă, accese, imaginea volumetrică, înălțimi, expresia la nivelul fațadelor, culori, finisaje, într-un cuvânt impactul clădirii asupra mediului construit, reducerea birocratiei prin introducerea procedurilor on line, regandirea procesului de avizare, conceperea unui proces de control eficace prin care sa se permita trecerea de la un control excesiv la o responsabilizare mai mare a tuturor factorilor implicați în proiectarea/ autorizarea/ avizarea/ execuția unei construcții, restabilirea unui echilibru între exercitarea dreptului de proprietate al beneficiarului autorizației și dreptul de proprietate al vecinului/ vecinilor, astfel încât niciunul să nu exercite acest drept în mod abuziv.

Propunerile vor fi incluse în Cod - Cartea V. Regimul autorizării construirii și desființării construcțiilor

2. O analiză a deficiențelor în abordarea investițiilor în domeniul construcțiilor, a consecințelor acestora și soluții propuse pornind de la principiile managementului de proiect – coordonator arh. Dan Agent

Legislația curentă din domeniului construcțiilor nu are o abordare unitară și comprehensivă a proceselor de gestionare (management) a diverselor procese ce însoțesc evoluția unui proiect de investiții. Mai mult, aceasta nu acoperă toată gama de probleme ale unei construcții, doar anumite aspecte fiind abordate explicit de legislație, altele fiind deduse implicit sau trate în mod confuz și incomplet. Astfel, propunem ca viitorul Cod să fie structurat într-un sistem pornind de la realitatea că orice construcție face obiectul unei investiții care trebuie să urmeze un ciclu complet de etape succesive, de la definirea obiectivelor, formularea temei, realizarea de studii prealabile, inclusiv urbanistice și elaborarea proiectului de la faza de concept până la faza de detalii de execuție, realizarea efectivă a construcției, predarea-preluarea acesteia și etapa de utilizare și uneori de post-utilizare, propunându-se o abordare care să urmărească etapele de dezvoltare specifice managementului de proiect. Un capitol distinct al Codului Construcțiilor va defini fiecare aspect al gestionării unui proiect de investiții având drept scop final realizarea unei construcții ce va fi data în exploatare. De asemenea, este necesar ca prevederile legale specifice care reglementează procesele de proiectare, executare si exploatare a unei construcții să fie corelate cu cele aplicabile domeniilor conexe.

Materialul propune o structurare a Părții a II-a  a Codul Construcțiilor, urmărind principiile managementului de proiect.

3. Propuneri privind Partea I – Codul Amenajării Teritoriului și Urbanismului – coordonator arh. Bogdan Bogoescu, arh. Alexandra Stoica (OAR București)

Materialul prezentat a fost structurat pe trei probleme majore abordate: urbanism și amenajarea teritoriului, zone construite protejate și proiectarea lucrărilor de construcții.

Identificarea problemelor generatoare de disfuncționalități majore la nivelul dezvoltării urbanistice a localității și propuneri de abordare la nivel legislativ.

Introducerea conceptului de plinta urbană.

Propunerea pentru tezele codului a vizat stabilirea unor principii pe baza cărora să se construiască ulterior articolele codului. Documentul a invocat necesitatea echilibrului între proprietatea privată și interesul public, rolul de promotor al autorității publice, asigurarea unui cadru legislativ care să permită o negociere între administrația publică și investitori, implementarea proiectelor de regenerare urbană, a stabilirii unei oferte urbane. În privința planurilor urbanistice de detaliu, documentul a propus eliminarea PUZ-urilor de parcelă, și definirea cartierului ca unitate teritorială de analiză. Pentru PUG, documentul a propus introducerea unor noțiuni noi, precum siluetă urbană sau waterfront, dar și a conceptului de plintă urbană ca spațiu public.

Documentul a pus în prim plan propunerea și justificarea necesitații înființării unui centru de dezvoltare spațială în București, cu posibilitatea de a fi replicat în municipiile din România, care să asigure coerența dezvoltării urbane și asigurarea unui suport profesionist pentru administrația publică.

Pentru zonele construite protejate s-a invocat necesitatea utilizării cartierului ca zona de analiză, realizarea de fișe tehnice pentru clarificarea regulamentelor și diminuarea speculei imobiliare prin analiza economică restricționată la valoarea terenului.

Pentru proiectarea lucrărilor de construcții, documentul a propus simplificarea fazei DTAC pentru lucrările care nu modifică indicatorii tehnico-economici, posibilități de modificare a fazelor PT și DDE în timpul lucrărilor. Procedural, documentul a propus transferul online a documentelor și alocarea unui referent care să se ocupe de documentație pe procesul autorizării. 

Propunerile noastre au fost sintetizate prin efortul comun al participanților în proces într-un document final pentru Partea a II-a – Codul Construcțiilor structurat în 6 Cărți, în formatul convenit în cadrul sesiunilor desfășurate la MDRAP - Probleme / Consecințe / Soluții propuse.

Documentul a fost transmis către minister în data de 06.12.2016.

 

OAR: Care au fost persoanele implicate în acest demers?

Michaela Gafar: Lucrările comisiei sunt coordonate din partea de MDRAP de către:

  • Arh. Mihaela Vrabete – Secretar de Stat, MDRAP
  • Arh. Anca Ginavar – șef serviciu MDRAP
  • Arh. Simona Munteanu – consilier S.S. MDRAP

Persoanele implicate în acest demers, membri ai comisiei de specialitate și / sau membri în grupul de lucru format în acest sens de către OAR

  • Arh. Michaela Gafar  – OAR
  • Arh. Bogdan Bogoescu – OAR
  • Arh. Florin Enache - OAR
  • Arh. Gheorghe Pătrașcu – UAR
  • Arh. Dan Agent – UAR
  • Ing. Dragoș Marcu  – președinte AICPS
  • Ing. Cristian Onofrei – vicepreședinte AICPS
  • Ing. Liviu Mirea –AIIR
  • Ing. Silviu Gheorghe – (AIIR)
  • Adriana Iftime – director general FPSC
  • Arh. Gabriel Pascariu  – UAUIM, Facultatea de Urbanism, APUR

 

OAR: Ce urmează mai departe?

Michaela Gafar: OAR va participa la lucrările comisiei până la finalizarea redactării tezelor, care urmează a fi aprobate prin intermediul unei Hotărâri de Guvern. Apoi, va urma activitatea efectivă de redactare a codului, la care OAR va fi invitat să participe.

___________________________________

Mulțumim doamnei arhitect Michaela Gafar atât pentru munca continuă depusă în cadrul acestui proiect de mare importanță pentru comunitatea arhitecturală din România cât și pentru amabilitatea de a răspunde întrebărilor noastre ce au ca scop clarificarea acestui proces de elaborare și negociere legislativă.

De asemenea mulțumim tuturor celor implicați în acest demers, arhitecți, urbaniști, ingineri, partenerilor noștri din asociațiile de profil și nu în ultimul rând MDRAP pentru deschiderea și buna colaborare de care a dat dovadă!