Arh. Șerban Sturdza despre autorizaţia de construire

2 min citire
Share:
FacebookLinkedInCopy Link

Profesia de arhitect riscă să devină un simplu breloc al administrației locale din cauza atitudinii autorităților de care depind autorizațiile de construire. Întârzierea sistematică în eliberarea avizelor este o încercare de aruncare în derizoriu a profesiei noastre și de subsumare a ei primăriilor.

O.A.R. Bucureşti lansează o dezbatere de interes public pe tema respectării termenului de eliberare a autorizaţiei de construire: 30 zile conform legii 50/1991. Scopul acestei dezbateri este de a determina administraţia să accepte întocmai aplicarea legii. În prezent, acest lucru nu se întâmplă.

Se constată întârzieri care de obicei depăşesc 12 luni. Adică de peste 10 ori termenul prevăzut. Rezultatul? Blocarea dezvoltării Bucureştiului Și nu numai. Prejudiciile economice aduse investitorilor, constructorilor, arhitecților și administrației, prin însumare, ajung semnificative la nivel național.

Întârzierile în eliberarea avizelor se reflectă direct în calitatea confortului urban, generează pierderi financiare şi politici instabile pe termen scurt şi mediu.

Prejudiciile asupra patrimoniului construit existent generează degradarea accentuată, iar măsurile care se impun pentru remediere devin mai mari, cu costuri suplimentare inutile și periclitarea siguranței publice. Mai ales în cazul Bucureștiului.

Cu toate că nici clientul şi nici arhitectul nu întârzie depunerea documentaţiei, şi unul şi celălalt trag ponoasele din cauza nerespectării termenului pentru obţinerea autorizaţiei de construire. Cu repercusiuni frecvente în relațiile bilaterale.

Amânarea nejustificată a avizelor generează corupţie. Se încearcă să se scurteze perioada de aşteptare recurgând la mită. Urmarea – prejudicii de încredere instituţională în comunitatea arhitecților și urbaniștilor, în administrația publică, în instituțiile statului și, nu în ultimul rînd, în România ca destinație a investitorilor străini. Prejudiciile provocate de incompetența factorilor de decizie și de corupția din rîndurile lor, subdimensionarea unor departamente din aparatul administrativ, duc la perpetuarea blocajelor.

Iată numai câteva argumente pentru care considerăm că subiectul necesită dezbatere publică în scopul găsirii urgente a unor soluţii pentru respectarea termenului legal de 30 de zile.

Vă invităm să participaţi la dezbaterea publică „Cine plătește întîrzierile?”, pentru a determina administraţia să-şi îndeplinească obligaţiile. În acest scop, vă anunţăm că O.A.R. Bucureşti va deschide un grup de discuții pe Facebook în cel mai scurt timp.

Cui se impută și cine plătește întîrzierile? Cum se standardizează procesul de autorizare în administrația locală? Pot fi simplificați pașii de avizare? Care sunt reprecursiunile eventualelor simplificări la avizare asupra calității proiectelor depuse? Se poate elabora de către autoritățile locale împreună cu O.A.R. un mecanism acceptat de ambele părți pentru evitarea proiectelor neprofesioniste depuse spre avizare?

Concluziile vor fi comunicate autorităților decindente. În caz de necesitate, vom apela la autoritățile legislative pentru legalizarea plății despăgubirilor generate de întârzieri. 

Șerban Sturdza 

Sursă imagine: Facebook