Uzina de apă Suceava / Centru de arhitectură, cultură urbană și peisaj

Proiect: Ordinul Arhitecților din România, Filiala Nord-Est
Text: Cosmina Goagea
Foto: Andrei Mărgulescu

INTRO – CINE ȘI CE VREA SĂ FACĂ

Uzina de apă a orașului Suceava primește după 100 de ani o nouă viață: devine centru de arhitectură, cultură urbană și peisaj. Inițiativa aparține Ordinului Arhitecților din România Filiala Nord- Est care, în parteneriat cu administrația publică locală, reușește să atragă energii și resurse pentru transformarea unor dotări industriale părăsite în spațiu public dedicat culturii și educației. Acest proces, în plină derulare, urmărește două traiectorii distincte dar vitale în egală măsură pentru sensul proiectului: reabilitarea fizică a spațiului și un program complex și coerent de activități culturale. De viața culturală veritabilă propagată din acest centru către oraș va depinde succesul proiectului, doar atunci arhitecții vor putea spune că au dat într-adevăr ceva înapoi orașului. Și există toate șansele ca acest lucru să se întâmple acum la Suceava.

ISTORIC

Povestea acestui obiectiv este de la început una semnificativă pentru oraș – un factor civilizator care, dincolo de creșterea calității vieții locuitorilor prin darea în folosință a rețelei de apă și canalizare, reprezintă un motiv de coeziune civică. Anunțul semnat pe 12 august 1912 de primarul Sucevei, Des Loges, fixează cu precădere un reper etic prin care buna administrare a instalațiilor îi privește în egală măsură pe toți, arătând că de fiecare în parte depinde viața comunității. Proiectul Uzinei de apă (Wasserwerk der Stadt Suczwava) a fost desenat în 1908 de dr. ing. G. Thiem, inginer de construcții civile din Leipzig și construit de firma “Rumpel” din Viena. 

Ansamblul, din care fac parte casa pompelor, stația de tratare a apei și puțul colector, a funcționat între 1912 și 1960, după care a fost dezafectat și înlocuit cu o stație mai modernă. Patru dintre aceste clădiri (camera de deferuginare, puțul de apă curată, bazinele îngropate – care compun stația de tratare – și puțul colector), aflate în patrimoniul primăriei, au rămas nefolosite pană acum; în casa pompelor funcționează un atelier de reparații al ACET Suceava (intreprinderea de rețele comunale), iar casa administratorului se află în proprietate privată. Ansamblul se află în fosta zonă industrială a orașului, cu fabrici ale industriei socialiste închise în totalitate dupa ’89, majoritatea abandonate, câteva transformate în spații comerciale. În 2006, OAR Nord-Est a avut ideea de a prelua stația de tratare și de a o transforma într-un centru cultural.

PROIECT NOU

Proiectul vizează convertirea bazinelor îngropate în spații de expoziție, iar camerele verticale în spații de conferințe, mediatecă, birouri. Prin contractul de asociere, primăria municipiului Suceava concesionează Ordinului Arhitecților din România Filiala Nord-Est, pe o perioadă de 49 de ani, clădirile dezafectate (respectiv stația de tratare) și terenul și își asumă re-branșarea la utilități. OAR Nord-Est se angajează să reabiliteze ansamblul și să-l pună pe harta centrelor de cultură urbană. O mișcare inteligentă este clasarea clădirilor ca monument istoric grupa valorică B (cod LMI SVII- m-B-21030, prin Ordin al Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional nr. 2393 /16.06.2011). Printr-o comunicare transparentă și eficientă, OAR Nord-Est prezintă beneficiile pentru oraș în termeni de valori culturale, aducând laolaltă resursele materiale și umane necesare. Proiectul este finanțat de Ordinul Ahitecților din România, Uniunea Arhitecților din România și companii din sfera de afaceri în construcții. Oameni tineri lucrează pro-bono, atît pentru proiectare (biroul AGD și arhitecții voluntari colaboratori), cît și pentru activități administrative, sub coordonarea arh. Constantin Gorcea.

Prima etapă a proiectului, deja încheiată, înseamnă consolidarea, realizarea planșeelor pentru etajarea spațiului vertical, accesul direct din exterior la cota bazinelor și trecerile dintr-o sală în alta prin decupaje în pereții verticali ai rezervoarelor, refacerea structurii metalice pentru acoperiș și învelitoare, restaurarea componentelor metalice ale vechilor instalații tehnice (câte au mai fost găsite) și punerea lor în valoare prin încadrarea în arhitectura contemporană.

Intervențiile noi se rezumă la strictul necesar pentru funcționarea unui centru cultural la standardele zilei, arhitecții dovedind prin orice gest respectul pentru lucrul bine făcut cândva și pentru povestea locului. De exemplu, păstrarea urmelor de sedimentele feroase depuse în timp pe pereții rezervoarelor este facută nu doar ca martor, ci cu atenția cuvenită unei „fresce tehnologice”. Etapa a doua, în curs de desfășurare, presupune finalizarea sălii de conferință și a spațiilor administrative, precum și completarea amenajărilor interioare și exterioare.

CE FACEM CU CE AVEM. VALORIZARE, CONTAMINARE, EFECTE

Fumusețea proiectului pentru Centrul de arhitectură, cultură urbană și peisaj constă în dorința inițiatorilor de a recupera, alături de un spațiu valoros din patrimoniul industrial și tehnologic, și acel spirit comunitar care reprezintă o resursă fundamentală pentru locuirea urbană. Ca atare, o componentă esențială a demersului este integrarea în comunitatea locală a viitorului centru printr-un program cultural permanent, cu o identitate bine definită, dar care să se adreseze unui public educat mai larg, multicultural (valoare tradițională în Bucovina), depășind limitele profesiei.

Pregătirea acestui program a început în vara anului 2011, prin organizarea unui workshop interdisciplinar la care au participat arhitecți, urbaniști, sociologi, peisagiști, artiști – și care a urmărit în primul rând o documentare multicriterială a contextului, soluții de creștere a vizibilității obiectivului în cadrul orașului (poziționat central, dar totodată des-centrat din perspectiva accesibilității), detectarea unui audiențe pentru acțiunile viitoare și strategii de promovare pentru toate acestea. A continuat cu Zilele culturii urbane 2012, ediție inaugurală cu concerte, expoziții, tur de vizitare a patrimoniului industrial din Suceava, conferințe și dezbateri pe tema programului viitor și a parteneriatelor. Dacă totul va funcționa conform planului și a celor discutate atunci, centrul poate deveni un loc relevant pentru cultura urbană, pentru promovarea patrimoniului industrial ca resursă pentru oraș, un exemplu de practică a recuperării și activării prin intervenții culturale. În timp, un impuls pentru acțiuni viitoare în zonă sau mai departe, și pentru noi moduri de folosire a orașului.

CITATE

Uzina de Apă reprezintă în istoria Sucevei momentul decisiv, marcând intrarea în modernitate din punct de vedere urbanistic a unui oraș care, până la acea dată, încă mai păstra ceva din aerul patriarhal al vechilor ziduri medievale.

Florin Hău – Unele date istorice în legătură cu edificarea Uzinei de apă din municipiul Suceava

Principala preocupare trebuie să fie “re-umplerea” acestor rezervoare, altădată pline cu apă, (…) cu activități specifice unui centru cultural.

Șerban Țigănaș, Președintele Ordinului Arhitecților din România 2010 – 2018 

Luni devreme, 12 August 1912, se vor preda spre exploatare uzinele nou-create de apă și canalizare. Tot în acest comunicat se va emite invitația generală de a îngriji aceste instalații, spre o folosire corespunzătoare, căci ele vor deschide o nouă perioadă în viața orașului nostru. (…) Fiecare stricăciune a instalațiilor sau a componentelor lor, precum și deschiderea malițioasă a puțurilor și a hidranților se pedepsește cu severitate. (…) Fiecare să se simtă protector al acestei lucrări.

Primarul Sucevei, Des Loges

CREDITE

Construcție: 1912

Proiect și execuție conversie: 2010 – 2012 (etapa I)

Arie desfăşurată: 486 mp

Coordonator: OAR Filiala Nord-Est

Asociat: Municipiul Suceava

Partener: Uniunea Arhitecților din România

Proiectant general + arhitectură: 

• s.c. Arhitectură Grafică Design srl, Suceava
• arh. C-tin Gorcea – șef proiect, arh. V. Sârghi, carh. C. Stroescu, stud. arh. C. Ibanez – Vidal, arh. stg  R.G.Gorcea, arh. stg. V. Văideanu

Colaboratori arhitectură: 

• s.c. Mold Proiect srl, Suceava
• arh./ing. B. Adomniței, arh. M. Pilat
• arh. S. Pentilescu, arh. M. Curteanu, arh. I. Andriu, carh. N. Procopov, urbanist peisagist I. Cioangher, Verificator “B”-“D” – arh. S. Latiș

Studii PSI :

• sc Arhitrend Design srl, Suceava                                                                            
• Verificator “C” – ing. R.I.Teodorescu

Structură: 

• s.c. Expocons Gosav & Co srl, Iași
• expert/verificator “A” – ing. I. Gosav, ing. I. Popoaie 

Instalații: 

• s.c. Giproiect srl, Suceava
• ing. G. Crăciunescu, verificator “Is” – ing. V. Mocanu, “It” – ing. R. Covătaru 

Electrice: 

• s.c. Acsa Proiect srl, Suceava
• ing. C. Stirbu, verificator “Ie” ing. N. Paraschiv

Proiect realizat cu sprijinul:  General Construct – antreprenor general;  iluminat: Arhimede by Menatwork, S&O Group; placări OSB + mobilier: Egger, Casa Design, Mobexpress;  pardoseli: Forbo, Evesicran; instalații sanitare:  Geberit, Ideal Standard, Romstal; tâmplarie: Al-Tech Bacău, Schuko, Alukonikstahl , Geze, Saint-Gobain Glass ; consolidare: MC  Bauchemie; șarpantă-învelitoare: Lindab; împrejmuire metalică: Suct; amenajare peisagistică: Art Peisaj, Hortiart.

___________________________________

Text aparut initial in cartea: Case vechi, design şi ceva în plus. Reactivarea patrimoniului arhitectural din România, editat de către Zeppelin, București, 2012