Abrogarea literei a) a articolului 24 din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construire - punct de vedere OAR

28.06.2018 

Comisia de fond a Senatului (de administrație) - AVIZ NEGATIV 

Încă o comisie a Senatului a dat aviz negativ proiectului de abrigare a art.24, lit. a) pentru eliminarea infracțiunilor pe clădirile de patrimoniu. 

Având în vedere finalizarea raportului comisiei de fond, propunerea legislativă urmează a fi înscrisă pe ordinea de zi a plenului Senatului, în viitoarea sesiune parlamentară. Raportul comisiei sesizate în fond este consultativ sub aspectul soluției propuse, plenul Senatului urmând a se pronunța asupra acestuia prin vot. De asemenea, având în vedere că Senatul este prima cameră sesizată, în cazul în care plenul nu se pronunță asupra propunerii legislative în termenul prevăzut de Constituție și regulament, operează aprobarea tacită.

În urma adoptării sau respingerii propunerii legislative de către plenul Senatului, aceasta va fi înaintată către Camera deputaților (cameră decizională), care va decide definitiv.

____________________________________________

12.06.2018 

Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO - AVIZ NEGATIV 

Astăzi a avut loc ședința comisiei speciale pentru relația cu UNESCO, în care reprezentanții OAR (arh. Emil Ivănescu - președinte OAR București, arh. Alexandra Stoica) și peisagist dr. Diana Culescu, Președinte Asociația Peisagiștilor din România - AsoP au prezentat argumentele pentru respingerea proiectului de lege care dezincriminează intervențiile neautorizate pe clădiri de patrimoniu:

  • lipsa unor reglementări complete și corelate cu restul legii (contravenții, categorii de lucrări);
  • necesitatea întăririi aparatului administrativ pentru respectarea termenelor legale de eliberare a avizelor și autorizațiilor;
  • o nouă formă în lucru a Legii 50/1991, aflată în dezbarere la MDRAP;
  • proiectul de unificare și simplificare legislativă prin cele două coduri (CATUC și Codul Patrimoniului).

La ședință au participat reprezentanți MDRAP care a solicitat respingerea proiectului de lege, motivată și de proiectul actual al Codului Amenajării Teritoiului, Urbanismului și Construcțiilor, cu termen de finalizate 30 de luni. 

Comisia a emis AVIZ NEGATIV. Menționăm că această comisie are rol consultativ, decizia fiind trimisă comisiei de fond din cadrul Senatului României, Comisiei pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului (cu termen de răspuns 27/06/2018). 

Vă invităm să urmăriți evoluția proiectului de lege B339/2018 de la Senat. 

_____________________________________________________________

11.05.2018 

Ordinul Arhitecților din România și partenerii săi au înaintat căre Administrația Prezidențială, Guvernul României, Camera Deputaților, Senatul României, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Culturii (descărcabil în format .pdf) un punct de vedere privind abrogarea literei a) a articolului 24 din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construire. Prin adresa transmisă legiuitorilor, pe care o regăsiți mai jos, OAR solicită respingerea proiectului legislativ.  

_______________________________________________________ 

Punct de vedere privind Propunerea legislativă B119/2018 pentru abrogarea literei a) a articolului 24 din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construire 

În anul Centenarului României și Anul European al Patrimoniului, proiectul legislativ de abrogare a literei a) art. 24 a Legii 50/1991 de eliminare a răspunderii penale pentru realizarea de lucrări fără autorizație de construire pe clădiri de patrimoniu sau infrastructură nu poate fi acceptat în contextul în care statul român și-a asumat dispozițiile convențiilor internaționale care impun protecția patrimoniului național inclusiv prin mijloace de drept penal, exemplul concludent în acest sens fiind Convenția de la Granada. Inițiativa creează astfel un vid legislativ privind protecția unor valori recunoscute prin norme internaționale, europene, dar și constituționale. 

Conform expunerii de motive a inițiatorilor, această măsură este justificată de necesitatea decongestionării activității instanțelor și a organelor de control precum Inspectoratul de Stat în Construcții (alături de Poliția Locală și Parchet), având în vedere încărcarea mare a instanțelor cu dosare care privesc executarea unor lucrări fără autorizație de construire, cauze care în proporție majoritară se soluționează cu amendă. De asemenea, se enumeră câteva tipuri de intervenții care sunt realizate adesea fără autorizație sau cu depășirea termenului prevăzut în aceasta, și care conform prevederii actuale constituie deja infracțiuni. Potrivit inițiatorilor, aceste intervenții nu sunt grave sau sunt justificate de alte deficiențe sistemice care nu permit obținerea autorizației de construire sau generează întârziere mari în emiterea acesteia. Potrivit inițiatorilor, legea prevede deja că acele intervenții constituie contravenție, însă în lipsa unei completări a art. 26 din Legea 50/1991 (cel privind contravențiile), aceste tipuri de intervenții nu constituie contravenții pentru că sunt prevăzute (acum) la art. 24 (cel privind infracțiunile). Proiectul legislativ, în forma propusă, elimină astfel infracțiunile fără să aducă completări cu privire la tipul și valoarea contravențiilor (pe monumente istorice sau zone construite protejate), fără a revizui valoarea amenzilor aplicate.

Reamintim că Ordinul Arhitecților din România și partenerii săi au sesizat în mod constant administrația centrală și locală cu privire la complicațiile provocate de Legea 50/1991, care însumează modificări necorelate și cauzează vulnerabilități administrației publice locale, îngreunând investițiile și dezvoltarea durabilă a României. În ceea ce privește intervențiile distructive asupra monumentelor istorice care produc alterări irecuperabile ale patrimoniului cultural, subliniem oportunitatea menținerii acțiunii penale împotriva celor distrug valorile internaționale, naționale și locale, dar și posibilitatea deschiderii unui dialog care să nuanțeze precizările art. 24, litera a), astfel încât sancțiunile aplicate să fie proporționale cu gravitatea acțiunilor întreprinse. Prin urmare, proiectul legislativ justifică, în forma sa actuală, disfuncțiile majore ale legislației românești și ale administrației, care conduc la eludarea legii, legitimând încălcarea normativelor românești și europene referitoare la patrimoniu (art. 3, lit. b) și mediu (art.3, lit. c, d). Prin urmare, subliniem că incapacitatea administrației publice în rezolvarea problemelor cetățenilor, dimensionarea necorespunzătoare, organizarea deficitară a aparatului administrativ sau birocrația excesivă, nu pot constitui argumente pentru rescrierea radicală a regimului de protecție a patrimoniului național.

Pentru a corecta aceste carențe și incoerențe legislative, statul a inițiat elaborarea unei noi legislații prin cele două coduri care integrează legislația specifică: Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor și Codul Patrimoniului. Ambele proiecte legislative sunt la etapa de teze și principii, urmând ca până în 2020, acestea să fie elaborate și finalizate. Susținem și colaborăm cu administrația pentru demersul actual de revizuirea legislației din domeniu, și considerăm că inițiativele legislative realizate în acest interval, fără o analiză de impact și o corecție integrată a problematicilor, sunt în defavoarea orașelor României.   

Prin urmare, solicităm respingerea proiectului legislativ.

Ca instituții și organizații publice îndatorate de stat cu dezvoltarea durabilă a mediului construit și patrimoniului, ne prezentăm disponibilitatea pentru a colabora în continuare cu Parlamentului și Guvernului României pentru găsirea unor soluții tehnice corecte, în spiritul convențiilor naționale și internaționale la care România a aderat, cu scopul de a regândi sistemul de avizare, atât pentru patrimoniu, cât și pentru mediu.

 

Cu stimă,

 

Ordinul Arhitecților din România

Arh. Șerban Țigănaș, Președinte

 

Ordinul Arhitecților București

Arh. Șerban Sturdza, Președinte

 

Asociația Peisagiștilor din România - AsoP

Peisagist dr. Diana Culescu, Președinte 

 

Membri ai Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice (București - Ilfov – Giurgiu)

Ing. specialist Ministerul Culturii Victoria Jipa

Dr. istoric de artă expert Ministerul Culturii Cezara Mucenic

Prof. dr. arh. Iulia Stanciu

Prof. dr. arh. Dan Marin

Conf. dr. arh. Ioana Tudora

Conf. dr. arh. Petru Mortu

Dr. arheolog Andrei Mircea Măgureanu

Avocat Andreea Szabo, prin președinte ing. spec. MC Victoria Jipa