"Concursul de arhitectură - proiect de hotărâre Consiliul Local S1"

 

Pe data de 28 februarie 2018 a avut loc evenimentul “Concursul de arhitectură_proiect de hotărâre Consiliul Local S1”, iniţiat de Ilinca Macarie şi găzduit de Control Club. Discuţia a avut ca temă inițiativa unui proiect de Hotărâre pentru Consiliul Local Sectorul 1, prin care se propune obligativitatea concursului de arhitectură ca modalitate de achiziție publică privind anumite tipuri de construcții/programe. Acest obiectiv se încadrează în legile existente, vizând însă creșterea calităţii fondului construit din bani publici.  

Evenimentul a pornit de la ideea că “Bucureștiul are nevoie de cât mai multe concursuri de arhitectură organizate pentru clădirile și spațiile urbane publice. Concursul de soluții de arhitectură este singura posibilitate de a oferi calitate vieții urbane a cetățenilor ei, aflați într-o constantă nemulțumire legată de peisajul urban bucureștean. O capitală europeană are nevoie de o imagine și un context urban valoros. De aceea, orice formă de a introduce în lege necesitatea concursului de soluții trebuie salutată, dezbătută și susținută” (preluare de pe pagina de Facebook a evenimentului).

Panel-ul de vorbitori a fost format din arh. Ilinca Macarie (Consilier Local Sector 1), arh. Irina Meliţă (POSTER și UAUIM), arh. Emil Ivănescu (vicepreşedinte OAR Bucureşti) şi ing. Tinel Ţicu (expert achiziții publice). Prezentările s-au centrat pe importanţa concursului de arhitectură ca procedură de achiziţii publice şi pe diferenţele şi beneficiile pe care le aduce faţă de procedura de licitaţie.  

Arh. Irina Meliţă a prezentat utilitatea concursului de arhitectură din perspectiva experienţei personale, ca participant la competiţii în Elveţia, alături de arh. Simion Ştefan, subliniind faptul că în ţara cantoanelor absolut orice construcţie publică este realizată prin concurs. Întrebată de Cristina Grigorescu (consilier local sector 1) care sunt problemele întâlnite în Elveţia din punctul de vedere al organizării concursurilor de arhitectură, Irina Meliţă a afirmat că, deşi accesul la astfel de competiţii este liber, participanţii sunt totuşi restricţionaţi indirect (există taxă de participare, trebuie realizată o machetă pentru concurs etc.). Totuşi, “legislaţia este foarte adaptată pentru concurs. În general, legile variază în funcţie de cantoane, dar aceasta nu este una dintre ele”.

Arh. Emil Ivănescu şi-a intitulat discursul ”A salva o profesie. Competiția de arhitectură versus licitația publică”, iar ing. Tinel Ţicu a oferit explicaţii de natură tehnică privind procedura de achiziţie publică.

Arh. Ilinca Macarie a prezentat un studiu realizat în perioada 2012-2014 la Filiala Bucureşti a OAR, prin care a analizat modul în care sunt realizate concursurile de arhitectură în România şi numărul acestora. Ilinca Macarie a sugerat că este necesar “să ajungem la o rutină” în ceea ce priveşte concursurile. În continuarea ideii, arh. Ana Maria Zahariade (vicepreşedinte OAR pentru concursuri şi proiecte culturale) a menţionat că departamentul Concursuri din OAR încearcă, pe baza experienţei de până acum, să realizeze un ghid procedural pentru concursuri, care să vină în ajutorul administraţiilor publice. Totuşi, a precizat Ana Maria Zahariade, “pentru a instala o cultură a concursurilor este nevoie de timp”. 

Printre vorbitori s-a numărat şi arh. Gheorghe Pătraşcu (arhitect şef al Bucureştiului în perioada 2008-2015), care a discutat despre tema propusă făcând referire la articolul său “Concursul de arhitectură, între fetişizare şi necesitate”, publicat în nr. #58 al revistei “Arhitecţii şi Bucureştiul”. De asemenea, a luat cuvântul în dezbatere şi arh. Mircea Ochinciuc, care a menţionat că a sprijinit studiul realizat de Ilinca Macarie, considerând că acesta reprezintă un act de curaj şi o oglindă fidelă a ceea ce se întâmplă în domeniul achiziţiilor publice. De asemenea, el a evidenţiat că misiunea OAR este de “a pătrunde în inima sistemului legislativ”.  Mircea Ochinciuc a ridicat o serie de întrebări în dezbatere, cu referire la motivul pentru care s-au organizat prea puţine concursuri în ultimii ani sau la motivul pentru care cele mai multe nu sunt pentru Bucureşti. De asemenea, s-a referit şi la necesitatea ca OAR să motiveze financiar tinerii, pentru ca aceştia să participe la concursuri.

Arh. Octavian Ungureanu a luat cuvântul în discuţie, făcând referire la politic, care trebuie să se asigure că ceea ce se construieşte are calitatea necesară, iar o altă intervenţie din public, din partea unei studente în anul IV la UAUIM, a ridicat problema existenţei unui număr “sănătos” de propuneri din care să se poată alege – cu referire în special la concursurile studenţeşti.  

Arh. Mirona Crăciun, consilier concursuri în cadrul OAR, a prezentat activitatea derulată de Ordin în perioada recentă, arătând că procedura există şi funcţionează, fiind totuşi dependentă de voinţa politică. Susţinând că astfel de competiţii de calitate pot fi organizate şi în ţară, nu doar în străinătate, Mirona Crăciun a exemplificat prin concursuri organizate de OAR în parteneriat cu  Primăria Municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Cluj, promotor pe care buna practică obţinută în primele iniţiative de acest fel l-a impulsionat să continue.