Funcția Arhitectului-Șef și noul Cod Administrativ

3 august 2018 

După depunerea sesizării de neconstituţionalitate din 31.07.2018 de Președintele Românie, invocând o serie de motive de neconstituționalitate a dispozițiilor acesteia, inclusiv a art. 639 care se referă la funcţia Arhitectului Şef, OAR și AASJ s-au adresat Avocatului Poporului (adresa aici) și Guvernului (adresa aici) pentru a susține și detalia critica de neconstituționalitate adusă de Președinte în 31 iulie 2018, având în vedere dreptul acestor autorități publice de a prezenta Curții Constituționale un punct de vedere scris, conform art. 17 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Argumentele invocate de OAR și AASJ sunt următoarele:

1. Modificarea nu este fundamentată și justificată, în expunerea de motive a proiectului de lege, şi nu include fără un studiu de impact care să analizeze situaţia existentă şi oportunitatea modificărilor propuse, ceea ce contravine atât normelor de tehnică legislativă.astfel că se aduce atingere dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit căruia “în România, respectarea Constituției, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.” În acelaşi timp, propunerea nu a fost discutată în prealabil în spaţiu public, astfel că decizia s-a impus în mod netransparent. 

2. Transformarea din funcție publică în funcție de natură contractuală doar a funcției de arhitect-șef, în lipsa unei justificări cu privire la necesitatea unei astfel de măsuri, reprezintă un tratament juridic diferit, nejustificat obiectiv și rațional, al acestora în raport cu alți funcționari publici. Astfel, se aduce atingere principiului egalității în fața legii, consacrat de art.16 alin.(1) din Constituție.

3. Întrucât soluția legislativă contestată are ca efect încetarea raporturilor de serviciu ale arhitecților șefi, aceasta contravine prevederilor art. 41 din Constituție  (privind dreptul la muncă), art.16 alin.(3) din Constituție (privind accesul egal al persoanelor la funcţii, în condiţiile legii), precum și art.1 alin.(3) din Constituție (privind respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor și libera dezvoltare a personalității umane).

4. Instituirea naturii contractuale a funcției de arhitect-șef, în contradicție cu atribuțiile implicând prerogative de putere publică ale acestuia prevăzute de legislația în vigoare are ca efect încredințarea unor prerogative ale funcției publice, unor persoane care nu respectă imperativul de fidelitate stabilit de art. 54 alin.(2) din Constituției astfel că prevederea criticată încalcă art. 54 din Constituție.

5. Prin încredințarea exercitării unor prerogative de putere publică unor persoane care ocupă funcții contractuale se aduce atingere însăși caracterului de stat de drept prevăzut de art. 1 alin.(3) din Constituție, întrucât se elimină garanția că persoanele care ce au atribuții privind realizarea unor activități și prestarea unor servicii de interes public în domeniul urbanismului și autorizării lucrărilor de construire îndeplinesc un anumit standard profesional și de probitate morală, fiind afectat inclusiv regimul incompatibilităților specific funcției publice.

___________________________

31 iulie 2018 

Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind Codul administrativ al României, care are 60 rde puncte şi care poate fi citită integral AICI.

La punctul 60 se motivează cum  art. 639 alin. (1) din legea criticată se stabilește faptul că în termen de 150 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului Cod funcțiile publice de arhitect șef se transformă în funcții de natură contractuală din legea criticată încalcă art. 1 alin. (5) și art. 16 alin. (3) din Constituție, cu motivaţia: 

Așadar, rezultă că, după intrarea în vigoare a legii deduse controlului de constituționalitate, în termenul de mai sus, funcționarul public încadrat pe funcția publică specifică de conducere – arhitect șef, va părăsi automat corpul funcționarilor publici și va pierde, prin efectul legii, calitatea de funcționar public. Considerăm că o asemenea soluție legislativă vine în contradicție cu principiul stabilității funcției publice consacrat prin însăși legea criticată, principiu ce vine să garanteze caracterul profesionist al serviciului public. În plus, constatăm că dispozițiile art. 639 vin în contradicție cu cele referitoare la încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici, în special cu cele ale art. 532 care prevăd modalitățile de părăsire a corpului de rezervă și pierderea calității de funcționar public, însă transformarea funcției publice într-una de natură contractuală nu se regăsește printre modalitățile de pierdere a calității de funcționar public. Mai mult de atât, art. 416 al legii criticate prevede strict cazurile de modificare a funcției publice printr-un act administrativ, modificările prin transformarea postului putând interveni numai ca urmare a promovării concursului sau examenului (a se vedea dispozițiile art. 485). Toate aceste dispoziții de mai sus tind să demonstreze lipsa de claritate și de corelare a textelor de lege, ceea ce determină neclaritate în aplicare și, prin urmare, nesocotesc cerințele de calitate a legii statuate prin dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) și prin jurisprudența Curții Constituționale.

____________________________

18 iunie 2018

În data de 12 decembrie 2017, a fost înregistrată la Biroul Permanent al Senatului propunerea legislativă de elaborare a Codului Administrativ al României. În data de 11 iunie 2018, proiectul a fost aprobat de Senat și publicat pentru consultare publică, fiind solicitată procedura de urgență pentru aprobare.

Dacă în forma depusă spre Senat, funcția de Arhitect Șef nu era vizată de transformările legislative, figurând pe poziția 2 a Funcțiilor publice de conducere (anexa 1, cap. ll. Funcții publice specifice, cat. A. Funcții publice de conducere), în forma adoptată de către Senat în data de 11.06.2018, conform art. 626, forma adoptată de Senat propune ca:

(1) în termen de 150 zile de la data intrării în vigoare a prezentului Cod, funcțiile publice de arhitect șef se transformă în funcții de natură contractuală.

(2) Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice elaborează și promovează în interiorul termenului prevăzut la alin. (1) legislația incidentă în domeniul urbanismului, în conformitate cu prevederile referitoare la funcția de arhitect-șef, prevăzute de prezentul Cod.

În mod special, Legea urbanismului descrie funcția Arhitectului Șef ca având un rol decizional în procesul de planificare urbană, atât la nivel strategic, cât și la nivel operațional. Acesta însemnă practic că Arhitectului Șef i se încredințează, dacă nu decizia dezvoltării urbane, cel puțin rolul de a fundamenta hotărârile Consiliului Local, într-un domeniu privit de legiuitor ca fiind de strictă specialitate. Deciziile Arhitectului Șef influențează dezvoltarea durabilă a comunității, coordonarea activităților de dezvoltare teritorială, amenajarea teritoriului și urbanism, protejarea valorilor de patrimoniu și a calității arhitecturale la nivelul unității administrativ-teritoriale. Arhitectul-șef exercită astfel prerogative de putere publică, care fundamentează funcția publică.

Experiența anterioară de suplinire a funcțiilor publice prin contacte de colaborare între consiliile locale ale comunelor și birouri individuale de arhitectură a generat disfuncționalități semnificative în domeniul autorizării construcțiilor și urbanismului. Astfel de contracte au dus la implicații negative ale acestei practici ca în cazul emiterii de autorizații de construire incomplete din punct de vedere al documentațiilor de urbanism sau care au ridicat probleme privind amplasamentul. 

Ordinul Arhitecților din România subliniază faptul că funcția publică a Arhitectul Șef este o funcție cardinală în administrarea orașului, ca autoritate tehnică cu rolul de a:

- fundamenta deciziile care privesc dezvoltarea urbană

- intermedia între interesul public și cel privat.

Prin urmare solicităm abrogarea art. 626 din propunerea legislativă.  

 

În sprijinul celor de mai sus, atașăm

Adresa OAR către Comisia Specială comună a Camerei Deputaților şi Senatului pentru elaborarea Codului administrativ.

alături de următoarele puncte de vedere:

 

Forma depusă la Senat, decembrie 2017

art. 400 

(2). Secretarul unității administrativ-teritoriale, respectiv 

Anexă 1. Lista cuprinzând funcţiile publice:

II. Funcţii publice specifice

(A) Funcţii publice de conducere

2. arhitect-şef.

 

Forma aprobată de Senat, 11 iunie 2018

Partea a IX-a

Dispoziții Tranzitorii și Finale

Art. 626. (1) În termen de 150 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului Cod, funcții publice de arhitect șef se transformă în funcții de natură contractuală.