IN MEMORIAM - ZENO BOGDĂNESCU

6 februarie 2020

Ordinul Arhitecților din România anunță cu adâncă tristețe încetarea prematură din viață a colegului nostru Zeno Bogdănescu. Din acest moment nefericit, numărul TNA 1188 a rămas doar memorie — însă o memorie bogată și durabilă.

Zeno Bogdănescu a fost un arhitect prolific, care a realizat, alături de Dan Marin, în biroul lor de arhitectură, construcții, proiecte și concursuri memorabile, într-un greu de atins echilibru între îndrăzneală, măsură și finețe profesională.  

Zeno Bogdănescu a fost unul dintre acei arhitecți a căror cultură și formație artistică depășeau limitele convenționale ale disciplinei; format în spiritul inovator al experiențelor din vremea studenției timișorene, a fost legat și de lumea cinematografică a animației, și de lumea spectacolului, și de universul arhitecturii de ambianță, ceea ce și-a pus pecetea și pe gândirea propriilor proiecte, și pe felul în care preda studenților proiectarea de arhitectură. CV-ul său impresionant poate fi citit aici

Zeno Bogdănescu a fost profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, la reconstrucția europeană a căreia a participat după 1990, cu inteligență și abnegație, încă de când era tânăr asistent, alături de profesorul Corneliu Ghenciulescu de care a fost foarte legat. Și a continuat să servească această misiune și ca decan al Facultății de Arhitectură, și ca rector al Universității „Ion Mincu”, și ca membru al organizațiilor europene dedicate învățământului din care a făcut parte.

Zeno Bogdănescu a purtat tot acest palmares cu elegantă modestie.

Dar mai departe de remarcabila cultură profesională, de cuprinderea artistică largă, de efortul pentru modernizarea învățământului de arhitectură și conectarea lui cu practica europeană, de pozițiile de răspundere pe care le-a deținut, Zeno Bogdănescu a fost unul dintre cei mai iubiți conducători de atelier din Facultatea de Arhitectură a Universității „Ion Mincu” și va rămâne viu în sufletul multor generații de studenți.

Așa cum va rămâne viu și în sufletele prietenilor și colegilor față de care a fost totdeauna cald și loial, cu sobrietate și umor mucalit.

Dumnezeu să-l odihnească.