Interviu ACE cu arhitectul român Rudolf Gräf

21 decembrie 2020

ACE a stat de vorbă cu arhitectul român Rudolf Gräf despre impactul Covid-19, festivalul urban Street Delivery, abordarea unei dezvoltări urbane care ține cont de schimbările climatice, spațiile de calitate și educația.

„Este esențial ca arhitecții să se bazeze pe Europa și organizațiile naționale pentru a împinge arhitectura pe agenda politică”, afirmă Rudolf Gräf.

„Cred că o stradă este o stradă bună atunci când este proiectată pentru cei mai vulnerabili. Dacă cel mai vulnerabil membru al societății poate folosi strada în siguranță, înseamnă ca nu este nimic greșit. Ca societate, este vital să avem această empatie. Felul în care e concepută o stradă arătă cât de mult ne pasă de ceilalți.” consideră acesta.

ACE: Criza Covid-19 a multiplicat întrebările legate de planificarea urbană și problemele climatice. După părerea dvs., cum vor regândi arhitecții orașele și cum vor reinventa spațiile?

În timpul acestei crize, am observat că spațiile din proximitate, precum locurile din apropierea casei, au căptătat o importanță mai mare, mai ales în cartierele foarte aglomerate. În timpul carantinei, nu am putut să călătorim, a fost deci important să putem avea o activitate în apropierea casei. A devenit vizibil faptul că proiectarea străzilor din orașe nu a fost gândită în acest scop.

Modul în care am proiectat străzile în ultimii 50 de ani nu este multifuncțional, lipsesc amenajările și microclimatul pentru activități plăcute în aer liber. Nu toată lumea are un parc sau un loc de joacă la mai puțin de 10 minute de casă și nu toată lumea se poate deplasa pe o anumită distanță din cauza vârstei sau a condiției fizice. Strada în sine ar trebui să fie adaptată la astfel de situații.

(...)

ACE: Să vorbim despre festivalul urban Street Delivery, un eveniment care a început cu misiunea de a face străzile orașului mai accesibile pentru locuitori, mai degrabă decât pentru mașini.

Conceptul Street Delivery a fost inițiat de o librărie, vrând ca strada pe care se afla să fie mai animată. În București, șansa face că aceasta se găsește pe aceeași stradă cu Ordinul Arhitecților. Organizatorii au venit cu ideea calității străzii pentru pietoni cu scopul de a revitaliza strada. Au abordat acest subiect foarte devreme, dar a durat un timp până ce a ajuns în atenția primarilor sau profesioniștilor.

Chiar și astăzi, cel puțin în România, urbaniștii cu pregătire în acest sens nu înțeleg o astfel de provocare și privesc lucrurile doar dintr-o perspectivă tehnică. Arhitecții, pe de altă parte, privesc lucrurile dintr-o perspectivă orientată spre estetic. Foarte puțini au perspectiva socială sau cu privire la ameliorarea microclimatului și atenuarea efectelor schimbării climatice, cu atât mai mult cu cât aceasta din urmă va fi un subiect important în anii următori și ar trebui dezvoltat și mai mult în viitor.

(...)

ACE: Care sunt cele mai mari provocări în ceea ce privește implementarea unei abordări de dezvoltare urbană care să răspundă schimbărilor climatice?

În primul rând, cred că cea mai mare provocare este legată de conștientizare. Conștientizarea că un fenomen nu este un eveniment unic, cum a fost, de exemplu, o furtună anul trecut. Mulți au sperat că s-a întâmplat doar o dată sau că se întâmplă odată la 50 de ani. Nu mai este cazul în prezent și este foarte importantă conștientizarea că așa ceva se va mai întâmpla.

În al doilea rând, în afară de planificarea strategică, trebuie să ne asigurăm că toate proiectele pe care orașul le implementează răspund unor probleme ridicate de schimbarea climatică. Avem nevoie de un instrument administrativ pentru a ne asigura că subiectul schimbării climatice este introdus în fiecare proiect implementat.

Cât despre schimbarea climatică în sine, văd o mare problemă pe viitor: lipsa apei. Cred că accesul la apă va fi o adevărată provocare în multe părți ale lumii, cu consecințe geopolitice și militare majore. Accesul la apă este ceva pentru care omenirea s-a obișnuit să lupte de mult timp, dar am uitat acest lucru, și cred că problema va reveni în forță.

Interviul complet în limba română este disponibil AICI, iar cel original, în limba engleză, AICI.