Participarea României la Forumul UIA cu tema „Turismul de masă în orașe istorice”

20 iunie 2019


Heydar Aliyev Centre, Baku, Azerbaidjan

 

Între 7 și 9 iunie a avut loc Forumul Internațional al Uniunii Internaționale a Arhitecților (Union Internationale des Architects - UIA), cu tema „Turismul de masă în orașe istorice”, în Baku, Azerbaidjan. Invitații celor cinci mese rotunde au prezentat și discutat teme legate de valorificarea și conservarea patrimoniului, importanța implicării experților în turism în planificarea orașelor, metode digitale de monitorizare și reglementare a fluxurilor de vizitatori, strategii financiare de protejare a patrimoniului și abordări de educare și creștere a conștientizării efectelor turismului de masă. Programul Forumului poate fi parcurs AICI.  

Odată cu finalizarea Forumului, s-a semnat Declarația de la Baku: Turismul și patrimoniul, pe care vă invităm să o citiți AICI (în limba engleză) și AICI (în limba română).

Conferințele au avut loc în Heydar Aliyev Centre, realizat de Zaha Hadid Architects.

De asemenea, în cadrul forumului s-a organizat o expoziție cu prezentarea situației din fiecare țară participantă a efectelor produse de turismul de masă și a măsurilor luate de către administrații, arhitecți și societatea civilă pentru diminuarea efectelor negative și dezvoltarea turismului durabil.

Aflați mai multe despre prezentarea României, Off the Beaten Track/Dincolo de drumul bătătorit:



PANOU 1: Turism versus patrimoniu. Aglomerație și abandon.

Off the Beaten Track este o oglindă a felului în care o parte din patrimoniul și reperele turistice din România produc concentarea turismului, care se dezvoltă într-un mod nedurabil, în timp ce multe alte situri valoroase, cu potențial turistic, sunt neglijate și abandonate.

Cu numai 12 milioane de vizitatori pe an (față de o populație de 19 milioane de locuitori), România este încă o destinație turistică modestă. Cu toate acestea, nu a fost cruțată de efectele negative ale turismului de masă. În urma căderii regimului comunist, după decenii în care locuitorii erau aproape claustrați în propria lor comunitate (cu excepția câtorva săptămâni pe an, petrecute fie pe litoral, fie în stațiunile balneoclimaterice), românii au devenit călători pasionați - nu numai în afara granițelor, ci și în interiorul țării. La sfârșitul anilor 1990, o creștere a turismului intern a provocat transformarea rapidă a unui număr de comunități locale, a siturilor de patrimoniu, a peisajelor naturale și culturale. În același timp, însă, au fost abandonate alte situri și așezări, ceea ce a dus la degradarea treptată și chiar la pierderi de patrimoniu cultural, atît material cât și imaterial. 

Aici puteți vedea în detaliu panoul 1

PANOU 2: Experiențe noi / Drumuri noi, atitudini noi

Off the beaten track înseamnă, de asemenea, identificarea unor căi noi, durabile, chestionarea căilor inconfortabile sau asumarea unor destinații noi, insuficient documentate și cunoscute, care presupun o doză de aventură. Aceste căi și destinații se nasc din nevoia unei explorări profunde, dar și ca reacție la „abuzurile turismului”, care par să îi țină pe călători la distanță de destinația lor, în loc să îi apropie. 

În ultimii ani, comunitățiile deținătoare de patrimoniu au devenit surse de bunăstare și dezvoltare socio-economică, dar și alternative la turismul de masă. O serie de inițiative pornite la nivel local, din interiorul comunităților, s-au dezvoltat în România, majoritatea dintre ele fiind conduse de organizații private, mici. Astfel de inițiative promovează o abordare durabilă, de tip bottom-up, opunându-se „creșterii cu orice preț” și susținând regenerarea în funcție de patrimoniu.

Aici puteți vedea în detaliu panoul 2

PANOU 3: Adoptarea patrimoniul drept resursă turistică

Off the Beaten Track prezintă un răspuns specific al societății civile, o alegere, o reacție, o alternativă care, cu resurse limitate, creează noi abordări culturale care încearcă să salveze, să transforme și să redefinească patrimoniul cultural și natural existent. Noile direcții propuse sunt atractive, proaspete și întotdeauna adaptate la nevoile locale. 

Presiunea numărului crescând de turiști, care a dat peste cap tradițiile locale, mediul natural și mediul construit din multe zone, a stimulat și conștientizarea efectelor negative și a dat naștere unui soi de „rezistență” la turismul de masă. Această rezistență, care adesea implică „actori” tineri, se manifestă prin acțiuni culturale, dar și prin inițiative durabile, la scară mică. 

Aici puteți vedea în detaliu panoul 3
 

 

Realizator: Ordinul Arhitecților din România

Texte: Sînziana Bortnowski, Anamaria-Sidonia Fărcășanu-Răvar, Andreea-Daniela Machidon

Imagini: Pierre Bortnowski, Sînziana Bortnowski, Caroline Creyf, Anamaria-Sidonia Fărcășanu-Răvar, Ursula Fernolend, Cătălin Georgescu, Andreea-Daniela Machidon, Șerban Mestecăneanu, Alexandra Mihailciuc, Cristian Radu, Mirela Săvulescu, Marian Sterea, Alexandru Vârtej, adevarul.ro, ARA Association, HerculaneProject, Asociația „Ivan Patzaichin - Mila 23”, Planeta Petrila, Fundația Pro Patrimonio, PRO-TV, Parcul Natural Văcărești

Cu sprijinul: Asociația ARA, Asociația ARCHÉ, Asociația Artis Peritia, Herculane Project, Asociația „Ivan Patzaichin - Mila 23”, Mihai Eminescu Trust, Planeta Petrila, Fundația Pro Patrimonio, Asociația SoNoRo, Parcul Natural Văcărești