Timbrul și muzeul de arhitectură

6 min citire
Share:
FacebookLinkedInCopy Link

13 decembrie 2018

ÎNCEPUTURI

Ideea înființării unui muzeu al arhitecturii i-a preocupat pe membrii Ordinului Arhitecților din România (OAR) încă de la înființarea organizației, în anul 2001, cu toate că fondurile sale erau limitate, ponderea principală a acestora reprezentând-o cotizațiile membrilor săi, iar necesitățile foarte mari. 

Începând din anul 2005, Ordinul Arhitecților din România devine beneficiar al timbrului de arhitectură alături de Uniunea Arhitecților din România (UAR), iar dezideratul înființării muzeului arhitecturii devine mult mai posibil de înfăptuit, ca obiectiv de interes cultural adresat societății, conform legii. Ordinul Arhitecților din România și Uniunea Arhitecților din România inițiază începând din anul 2006 discuții pentru realizarea în comun a acestui obiectiv. 

În ședința din 3 martie 2007, de la Sibiu, Consiliului național al Ordinul Arhitecților din România aprobă alocarea unui procent de 50% din sumele încasate în anul 2006 din timbrul arhitecturii pentru amenajarea muzeului. În anul 2007, OAR și UAR pun bazele unui protocol prin care fiecare organizație este de acord să aloce în comun acestui obiectiv, sume reprezentând un procent de 50% din încasările provenite din timbrul de arhitectură. 

PROTOCOLUL

Pe baza acestui protocol (disponibil integral aici), Ordinul Arhitecților din România realizează în anul 2008, sub titlul Muzeul Arhitecturii–Centrul Național pentru Cultură Urbană și Peisaj Cultural, un proiect în care argumentează necesitatea existenței unei asemenea instituții, ca loc de contact între mediul liberal de afaceri, guvernarea și administrarea orașelor, conștiința identității, cultura “înaltă”, cultura alternativă și profesiunile asociate. Această necesitate este motivată de convingerea că protecția peisajului natural și construit, arhitectura de calitate și organizarea urbanistică rațională și eficace au un rol fundamental în societatea modernă și sunt chestiuni de interes public, importante nu numai pentru cultura și imaginea de azi a României, ci și pentru destinul său strategic pe termen lung. Proiectul relevă zeci de exemple de muzee similare sau centre de cultură urbană din multe țări ale lumii și rolul important al acestora. 

DECLARAȚIA DE LA CLUJ 

Tot în anul 2008, Ordinul Arhitecților elaborează Declarația de la Cluj- „S.O.S. dezvoltarea urbană românească-măsuri pentru o altă calitate a vieții și a spațiului, adresat autorităților și întregii societăți românești. În acest document, Ordinul Arhitecților din România solicită Parlamentului și Guvernului României să contribuie la crearea unui Muzeu de arhitectură românească și a unei rețele de Centre de cultură urbană. De asemenea, documentul cere Președintelui Republicii să susțină și să patroneze Muzeul arhitecturii românești. În Informarea cu nr. 1323 din 19 august 2008, Ordinul Arhitecților din România menționează că a alocat pentru Muzeul arhitecturii și pentru Centrul Național pentru Cultură Urbană și Peisaj Cultural, prin bugetul OAR pentru timbrul de arhitectură pe anul 2007, aprobat în ședința Consiliului Național din 3 martie 2007, suma de 911.595 lei și prin Bugetul OAR pentru timbrul de arhitectură pe anul 2008, aprobat în ședința CN OAR din data de 11 februarie 2008, suma de 2.307.741, suma total alocată fiind de 3 219 336 lei care se află în depozite bancare la BRD Piața Romană, unde este deschis contul OAR pentru colectarea taxei din timbrul arhitecturii. 

TIMBRUL DE ARHITECTURĂ

Deși protocolul nu și-a produs efecte (din motive care țin atât de istoria începuturilor organizației noastre, cât și de contextul anilor 2000), Ordinul Arhitecților din România a continuat să aloce, în tot intervalul 2008-2018, sume provenite din timbrul arhitecturii pentru realizarea Muzeului arhitecturii-Centrul Național pentru Cultură Urbană și Peisaj Cultural. În prezent, bugetul total al timbrului de arhitectură este de 23.170.512 lei și este constituit dintr-un report din bugetul aprobat în anul 2018 de 17.147.247 lei, completat cu 6.023.265 lei încasate din ianuarie 2018. 

Din 2007 și până în prezent, restul sumelor alocate din timbru au vizat exclusiv realizarea de proiecte culturale și editoriale, naționale și internaționale, pentru societatea civilă, filiale și proiecte prioritare, precum și sprijinirea socială a membrilor săi, așa cum este stabilit prin Legea 35/1994. Timbrul de arhitectură a sprijinit cu primele fonduri proiecte care au crescut an de an, ajungând să devină reprezentative pentru promovarea arhitecturii, patrimoniului, culturii urbane și bunelor practici, favorizând colaborări interdisciplinare și lucrând deseori cu administrația locală. Pe cele mai importante dintre acestea, cum este „De-a arhitectura”, le-a trecut ca proiecte strategice, care au făcut cinste organizației. 

Deși au existat propuneri pentru cheltuirea acestui fond, atât pentru restaurarea Casei Mincu, devenită sediu al arhitecților, cât și pentru noul sediu al OAR București sau Uzina de apă Suceava, respectiv alte sedii ale filialelor OAR,  alocările financiare nu au fost realizate din timbru, întrucât acest tip de finanțare nu este permis conform legii. 

PERSPECTIVE

Pentru viitorul organizației, această sumă este, în final, una economisită și poate constitui resursa pentru realizarea unui proiect coerent și strategic pentru comunitatea arhitecților și societate. Acesta se poate folosi atât pentru un proiect unic, care să absoarbă toată investiția și să realizeze astfel un Muzeu al arhitecturii sau, din contră, poate finanța un proiect replicabil la nivel național, care să deservească centre regionale de interes. Utilizarea acestui fond nu a fost o chestiune de privare de resurse, ci un obiectiv strategic al unei profesii care urmărește interesul public, reprezentativitatea arhitecturii și dialogul cu societatea. 

Decizia de utilizare a acestui fond aparține comunității de arhitecți și desigur, poate face subiectul unei dezbateri, alături de alți actori urbani, publici și privați, care să ofere o imagine despre nevoile contemporane ale societății, în toată diversitatea sa. 

Mulțumim celor interesați de subiect și, pentru orice informație suplimentară privind persoanele implicate sau deciziile anterioare, îi invităm să se informeze, contactând organizația. 

_____________

Avem însă rugămintea – atât către colegii noștri, cât și către alte persoane care speculează în spațiul public versiuni diferite față de această poziție oficială – să adopte dialogul bazat pe informații reale și verificate, în interesul comun al arhitecților. 

Indiferent de convingerile sau preferințele personale ale fiecăruia dintre noi, dincolo de orgolii sau nevoile de afirmare, organizația noastră are o misiune clară: aceea de a  servi deopotrivă intereselor societății, arhitecturii și arhitecților, în scopul pentru care a fost creată  de statul român, asemeni altor profesii liberale, urmând regulile pieței libere și în ritm cu evoluția societății.  

/////

În ultimii ani au existat mai multe inițiative de eliminare a timbrului cultural (în general), cea mai recentă fiind în anul 2015. Despre proiectul actual, care vizează însă eliminarea exclusivă a timbrului arhitecturii, care se află în prezent la Camera Deputaților puteți afla urmărind campania publică “Susținem timbrul de arhitectură” dedicat informării, promovării și clarificării rolului acestuia, atât pentru arhitecți, cât și pentru public.