Un proiect și un concurs. SOMES RIVER.

Foto: PRÁCTICA

O calitate aparte a proiectelor cu adevărat bune — calitate care poate fi observată fără excepție, dar este cu atât mai evidentă în proiectele urbane (mai greu citibile) — este aceea că se lasă explicate/povestite ușor; atât de ușor încât apar ca răspunsuri simple și evidente, în ciuda marii complexități puse în joc. Este o calitate inevitabil legată de capacitatea autorilor de a esențializa, sistematiza și ierarhiza lucid diversele tipuri de probleme și de a le găsi răspunsuri cât mai simple și mai ușor adaptabile varietății de situații fizice și de utilizare. Așa a fost — să ne aducem aminte — proiectul echipei Meinhard von Gerkan și Joachim Zeis pentru concursul București 2000, care se detașa dintre sutele de proiecte predate printr-o astfel de simplitate concisă.   

Acesta este și cazul proiectului SOMES RIVER care a fost premiat la ultima ediție a SHARE BUILDING AWARDS 2019, al echipei PRÁCTICA (arh. Jaime Daroca, arh. José Mayoral si arh. José Ramón Sierra). A fost selectat pentru premiul I (alături de Center of Electronic Industry, APLUSNOIMA, arh. Alexandra Berdan, arh. Ancuța Costandache), dintre multe proiecte remarcabile.

Proiectul răspunde cu înțelegere, sensibilitate contemporană și elegantă simplitate formală problemelor urbane care s-au aliniat în timp de-a lungul celor cincisprezece kilometri în care Someșul Mic străbate orașul Cluj-Napoca. Ca în multe orașe ale lumii, și în Cluj-Napoca, odată ce nu au mai întreținut relații strict funcționale, orașul și râul lui au devenit indiferente, și-au întors spatele, adesea chiar stânjenindu-se, alteori întâlnindu-se întâmplător. Și tot ca multe orașe ale lumii contemporane care și-au recuperat râul (fie și numai ca memorie, dacă nu se mai putea altfel), și Cluj-Napoca a înțeles că trebuie să-și exploateze/utilizeze acest prețios atu/potențial și să transforme prezența impasibilă a râului într-una activă — acea prezență activă pe care reclamă și o tatonează de câțiva ani nenumărate acțiuni/evenimente civice ale clujenilor (arhitecți, artiști, studenți, locuitori interesați de orașul lor).

Proiectul echipei PRÁCTICA propune această transformare atât ca răspuns strategic pe termen lung, de-a lungul întregului parcurs intravilan, cât și ca aplicație imediată pe terenurile în proprietatea primăriei, urmărind câteva idei tari: (1) depistarea locurilor-cheie în care se poate realiza deschiderea și întrepătrunderea reciprocă a râului și orașului, astfel încât râul să poată deveni o parte organică a vieții cotidiene și a imaginarului colectiv, (2) consolidarea ecosistemului acvatic pentru a-i da putere de iradiere cât mai adânc în oraș, (3) întărirea sensului conectiv al râului ca principal spațiu publice și de mobilitate pietonală, prin desființarea limitelor fizice și funcționale existente și transformarea în timp a prezenței râului într-o structură coagulantă iradiind spre oraș. Toate acestea sunt cu atât mai dificil de atins cu cât diversitatea situațiilor de teren este deosebit de mare și greu de cuprins într-o viziune unitară. Dar autorii le găsesc răspunsuri cu un minim de mijloace de uimitoare simplitate, atente la existent și neostentative, permițând adaptări suple la varietatea de situații de contact râu-oraș. Ei pun în lucru un sistem de terase line menite să extindă malurile și să pătrundă în țesutul urban, un sistem de gradene care deschide țesutul spre apă, o țesătură delicată de trasee diagonale pentru a redefini legăturile (fizice și vizuale) existente și a le extinde peste maluri către profunzimea apei, la care se adaugă dizolvarea solidității zonelor publice adiacente în funcțiuni cu flexibilitate deschisă.

Răspunsurile par evidente când le vedem astfel expuse, dar întreaga strategie de proiectare este urmarea unei înțelegeri  cuprinzătoare și sensibile a modului în care se poate dezvolta flexibil și deschis un oraș împreună cu ecosistemul râului său, astfel încât să formeze o unitate urbană plăcut utilizabilă și nedemonstrativă. În aceeași măsură, ele ilustrează exemplar modul în care sustenabilitatea nu se reduce la „o procedură prescrisă”, ci constituie un mod inteligent de a proiecta, în care intervențiile nu sunt un scop în sine, ci numai instrumente firești de dialog între construit și curgerea apei, instrumente prin care agitația tranzitorie a vieții urbane se calmează în perenitatea naturaleței râului, iar artificialul se oglindește/dizolvă în natural.   

***

Proiectul este rezultatul concursului internațional Rethinking Someș, pe care Primăria Cluj-Napoca a avut curajul să-l lanseze pe această temă în iunie 2017. Concursul a fost unic în felul lui prin noutatea tematică, complexitate și anvergură teritorială și, desigur, prin participare. Dar teme de mare complexitate și mulți participanți au mai făcut obiectul unor concursuri — chiar București 2000, pomenit la început, este un exemplu.

Unicitatea acestuia stă mai degrabă în încrederea autorității publice locale în procedura transparentă și fundamental profesională a unui concurs de soluții. Aici, determinarea autorității publice s-a întâlnit cu una dintre misiunile OAR, care a gestionat buna desfășurare a concursului. Iar compartimentul de concursuri al OAR (arh. Mirona Crăciun) a reușit să imprime — prin temă (arh. Dan Clinci), juriu cu experiență și desfășurare riguroasă — nivelul de calitate pe care îl impunea aspirația edililor pentru oraș și viitorul lui.   

În felul acesta, rezolvarea unei probleme urbane de asemenea complexitate, cu asemenea repercusiuni asupra spațiului comun al orașului și vieții locuitorilor, a fost încredințată atelierului PRÁCTICA, dând astfel adevărata măsură a bunei folosiri a investiției publice. Și, spre deosebire de proiectul premiat la București 2000 — care, din nefericire pentru București, nu a fost pus în practică —, proiectul SOMES se află în elaborare și va îmbogăți orașul și viața locuitorilor săi.

Premierea proiectului la SHARE BUILDING AWARDS 2019 nu face decât să confirme alegerea juriului de concurs și să ne întărească încrederea procedura de achiziții care se cheamă concursul de soluții.

Alături de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, întreaga echipă a OAR care a participat la organizarea concursului are de ce să se mândrească că a contribuit la acest succes. Îi felicităm pe autorii proiectului pentru această nouă recunoaștere și așteptăm, alături de toți clujenii, să ne bucurăm de noile maluri ale Someșului Mic.

 

Ana Maria Zahariade