Lista misiunilor de arhitectură constituie primul modul din cuprinsul Sistemului de Informaţii asupra Costurilor pentru Proiectarea de Arhitectură (denumit pe scurt SIC), elaborat în conformitate cu prevederile art. 42 din Codul deontologic al profesiei de arhitect din data de 21.05.2012, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 342 din 21.05.2012. 

Principalele componente ce vor alcătui structura modulară a Sistemului de Informaţii asupra Costurilor pentru Proiectarea de Arhitectură sunt: 

• Lista misiunilor de proiectare, astfel cum vor fi detaliate în documentul de faţă. 
• Estimarea timpului alocat procesului de proiectare (se va elabora în baza unui studiu sociologic ce va fi efectuat de o echipă pluridisciplinară). 
• Metode de calcul al onorariilor/suport informatic (program informatic de calcul al costurilor). 
• Contracte model (inclusiv tipuri de contractare). 
• Anexe (Bună practică, Exemplificări etc.). 

Lista de misiuni, precum și detalierea fiecărei misiuni în parte sunt destinate a fi consultate, în primul rând, de către arhitecţi. În același timp, documentul este destinat și clienţilor sau oricăror alţi participanţi activi în procesul de proiectare, de execuţie a lucrărilor, și, după caz, în etapa de post‑execuţie.

Documentul, alături de celelalte componente din structura modulară a SIC, se dorește a fi în primul rând o platformă de comunicare între arhitect și client, dar și între arhitect și ceilalţi participanţi în procesul de proiectare, de execuţie a lucrărilor, și, după caz, în etapa de post‑execuţie. Pe baza etapelor și a misiunilor cuprinse în documentul de faţă, se va putea stabili conţinutul clauzelor esenţiale ale contractului cu clientul: obiect (serviciile furnizate), onorariul și drepturile și obligaţiile părţilor contractante etc. 

Prezentul document nu ţine loc de contract, și nici nu va putea fi utilizat de către vreuna dintre părţi ca justificare pentru nerespectarea unor obligaţii contractuale asumate. 

Conţinutul prezentului document se întemeiază pe legislaţia relevantă în materie. Principalele texte normative avute în vedere, fără ca enumerarea să fie exhaustivă, sunt: 

• Legea nr. 184/12.04.2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, republicată și modificată; 
• Norma metodologică din data de 01.09.2010 de aplicare a Legii nr. 184/12.04.2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect; 
• Codul deontologic al profesiei de arhitect din data de 21.05.2012 publicat în M.O. Partea I, nr. 342/21.05.2012; 
• Legea nr. 50/29.07.1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată și modificată; 
• Norma metodologică din 21.10.2009 de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, astfel cum a fost modificată; 
• Legea nr. 10/18.01.1995 privind calitatea în construcţii, modificată; 
• Legea nr. 21/10.04.1996 a concurenţei, republicată și modificată; 
• H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului‑cadru al documentaţiei tehnico‑economice aferente investiţiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii și lucrări de intervenţii. 

Conținutul prezentului document nu va putea fi folosit sau interpretat în scopul derogării de la normele imperative impuse de legislaţia aplicabilă în materie, în vigoare la data încheierii contractului cu clientul și/sau, după caz, la data realizării serviciilor descrise mai jos.

Misiunile descrise în acest document sunt concepute pe baza prevederilor legale incidente în materie și reprezintă o dezvoltare firească a misiunilor propuse în documentele publicate anterior de Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), respectiv Ghidul exercitării profesiei de arhitect – 2006, coroborate cu practica profesională naţională, europeană și internaţională curentă. 

Misiunile sunt grupate ţinând cont de serviciile prestate în etapele de elaborare a proiectului, de execuţie a lucrărilor, precum și în perioada de post‑execuţie. Etapele sunt în principiu organizate cronologic, dar pot exista suprapuneri. Misiunile din cadrul unei etape pot fi îndeplinite în aproape orice ordine. 

Misiunile din fiecare etapă se împart în două categorii principale: misiuni de bază și misiuni suplimentare. Sub denumirea de „misiuni suplimentare” se găsesc acele misiuni de care este nevoie pentru asigurarea unui serviciu de proiectare extins, și a căror realizare este condiţionată de existenţa unei solicitări exprese a clientului sau a unei prevederi contractuale.

 

Anexele menite să completeze și să clarifice lista de misiuni sunt: 

• Lista de studii, expertize și alte servicii speciale 
• Glosar 
• Lista de specialităţi și specialităţi de proiectare 

Arhitectul este cel mai în măsură să îndeplinească rolul de șef de proiect în sensul de coordonator al procesului de proiectare. Având această funcţie, îi revine responsabilitatea de a elabora și implementa proiectul. 

Arhitectul poate conveni contractual cu clientul să se rezume la îndeplinirea doar a anumitor etape sau configuraţii de misiuni din cele enumerate și definite prin prezentul document. 

Preluarea unui proces de proiectare început de către un alt arhitect se va face cu respectarea prevederilor legale incidente și ale codului deontologic. 

În cadrul acestui document, pentru ușurinţa utilizării, arhitectul – șef de proiect – (coordonatorul proiectului) a fost denumit „arhitectul”.

Lista detaliată a misiunilor nu trebuie înţeleasă ca fiind o structură rigidă de aplicare a costurilor ce definesc onorariul. Scoase din context, anumite misiuni/activităţi singulare nu vor putea fi remunerate independent. Arhitectul va propune etapele și misiunile ce vor constitui procesul de proiectare specific pentru fiecare proiect. Acest cumul de misiuni acceptate de client va sta la baza evaluării timpului alocat și, implicit, a cuantumului onorariului, indiferent dacă acesta se stabilește global sau defalcat pe etape/misiuni.

În cadrul documentului, noţiunea de Proiectant general a fost folosită doar pentru a ilustra o posibilă relaţie contractuală și nu se dorește să fie un sinonim pentru „arhitect” sau „arhitect – șef de proiect”. În etapa preliminară, în cadrul misiunii de ofertare, sunt descrise cele trei moduri de a oferi servicii de proiectare – doar serviciile proprii arhitectului, serviciile combinate ale unui colectiv tehnic de specialiști, sau, în anumite cazuri, serviciile pentru proiectarea generală, adică serviciile tuturor specialiștilor necesar a fi implicaţi în procesul de proiectare.

Proiectele ce au ca obiect intervenţii asupra construcţiilor monumente istorice, în zonele construite protejate sau în zonele de protecţie a monumentelor istorice, au în componenţă misiunile descrise în prezentul document. În aceste cazuri, lista misiunilor va fi configurată ţinând cont de complexitatea proiectului și cerinţele legale specifice. În cadrul acestei categorii de proiecte, punctul de greutate poate să cadă pe grupuri de misiuni diferite de cele aferente proiectelor ce au ca obiect realizarea construcţiilor noi în afara zonelor construite protejate sau în afara zonelor de protecţie a monumentelor istorice.

1.1.1. Tema pentru ofertare 

În această etapă, arhitectul trebuie să primească de la client datele și informaţiile necesare pentru întocmirea ofertei economice de servicii de proiectare de arhitectură, respectiv oferta economică de servicii de proiectare combinată sau generală. Arhitectul va efectua o analiză preliminară asupra terenului/construcţiei/spaţiului interior, din punctul de vedere al constrângerilor și posibilităţilor de ordin tehnic, urbanistic, legislativ, și va informa clientul cu privire la concluziile sale. 

1.1.2. Oferta economică 

Pe baza datelor din tema pentru ofertare și a analizei preliminare, arhitectul va redacta oferta economică. În cuprinsul ofertei economice, vor exista cel puţin informaţii cu privire la: specialiștii implicaţi în procesul de proiectare, etapele de lucru, timpul de desfășurare a procesului de proiectare, onorariul de proiectare propus organizat pe etape de lucru/misiuni (după caz, onorariul propriu al arhitectului, al colectivului tehnic de specialiști, sau onorariul general). 

Pentru a evita confuziile în interpretarea ofertei de către client, este recomandabil să fie menţionaţi specialiștii ale căror onorarii nu sunt incluse și/sau misiunile ce nu sunt incluse în oferta economică. 

1.1.3. Acceptarea ofertei și încheierea contractului de proiectare 

Pe baza ofertei economice (și tehnice, acolo unde este cazul) acceptate, arhitectul va negocia clauzele contractului de proiectare. Modelul de contract va fi pus la dispoziţia clientului de către arhitect, sau, în anumite cazuri excepţionale, sugerat de către client arhitectului. În general, în vederea negocierii clauzelor contractuale (altele decât cele prevăzute în modelele de contract recomandate de Ordinul Arhitecţilor din România și cele cuprinse în anexele cu privire la parametrii tehnici și economici, sau ori de câte ori se va considera necesar), este recomandabil ca arhitectul să solicite consultanţă juridică specializată. 

Contractul dintre arhitect și client trebuie să reprezinte acordul liber de voinţă al acestora, al cărui conţinut să rezulte din negocierea și asumarea de către părţi a fiecărei clauze. Folosirea unor modele de contract recomandate de OAR nu poate restrânge în niciun mod libertatea de a contracta a părţilor, astfel cum este reglementată de lege. 

1.1.4. Analiza contextului urbanistic, tehnic și legislativ 

Arhitectul va analiza contextul sitului/construcţiei din punct de vedere urbanistic, al cadrului tehnic și legislativ, al posibilităţilor și constrângerilor, raportat la obiectivul de investiţie dorit de client (inclusiv problematica infrastructurii disponibile și/sau necesare). Analiza contextului urbanistic, tehnic și legislativ constă în culegerea de date, dar, mai ales, din coroborarea și interpretarea acestora, și din identificarea/ilustrarea posibilităţilor reale de realizare a obiectivului de investiţie. 

Arhitectul poate reprezenta clientul pentru solicitarea și ridicarea documentelor de la autorităţile competente, dacă se convine în acest fel, de comun acord. Aceste servicii vor fi remunerate distinct, fiind considerate misiuni suplimentare.

1.2.1. Consultanţa imobiliară 

Consultanţa imobiliară oferită de arhitect clientului privește intenţia acestuia de a achiziţiona un imobil sau de a realiza o investiţie imobiliară. 

În cadrul acestei misiuni, arhitectul poate furniza „planuri‑test” de compatibilitate a proprietăţii imobiliare cu tema (indiferent că se dorește utilizarea proprietăţii în scop individual sau că se dorește valorificarea acesteia la limitele maxime ale parametrilor tehnici și de urbanism). 

Tot în cadrul acestei misiuni, arhitectul va evalua și va informa clientul cu privire la elementele care ţin de contextul urbanistic sau de posibilităţile tehnice ale spaţiului interior, parametri maximi, limitări constructive și implicaţii cu privire la siguranţa în exploatare, siguranţa în caz de incendiu, igienă, sănătate și mediu, economie de energie și izolare termică, protecţia împotriva zgomotului etc. 

Misiunea arhitectului de consultanţă imobiliară nu trebuie confundată cu cea a agentului imobiliar. Arhitectul nu oferă servicii de intermediere și promovare imobiliară, și nici nu are în vedere costurile sau beneficiile unei astfel de achiziţii. 

1.2.2. Ilustrarea de temă în scop de ofertare 

În cadrul etapei de ofertare, arhitectul poate decide, la cererea clientului, sau din proprie iniţiativă, să pregătească, în sprijinul ofertei economice, o propunere tehnică. Propunerea tehnică va consta într‑un material compus din piese scrise și desenate, cu scopul de a prezenta clientului una dintre soluţiile posibile, prin raportare la tema de ofertare și la concluziile analizei contextului urbanistic, tehnic și legislativ. De asemenea, ilustrarea de temă are ca scop prezentarea clientului a capacităţii profesionale a arhitectului de a răspunde temei (creativitate, experienţă etc.). În îndeplinirea acestei misiuni, arhitectul trebuie să se limiteze la realizarea acelor materiale care vin în sprijinul ofertei economice. 

Elaborarea de propuneri tehnice detaliate fără a percepe un onorariu corespunzător poate fi considerată practică anticoncurenţială, în condiţiile legii. 

1.2.3. Studiul de prefezabilitate 

În această etapă, de ofertare și contractare, misiunea arhitectului cu privire la analiza prefezabilităţii investiţiei este limitată în mod normal la realizarea de schiţe preliminare și calcule minimale. La fel ca și tema de proiectare aferentă acestei etape, prefezabilitatea pentru ofertare și contractare are drept scop principal stabilirea parametrilor necesari în vederea elaborării ofertei economice. 

În cazul lucrărilor publice, conform cu prevederile legii cu privire la investiţia plănuită, arhitectul îl va asista pe client în fundamentarea necesităţii și oportunităţii investiţiei, respectând conţinutul cadru prevăzut de legea aplicabilă, în limita atribuţiilor și competenţelor ce revin arhitectului potrivit legii. 

Pentru stabilirea prefezabilităţii, se vor analiza parametrii urbanistici, valoarea de investiţie estimată, precum și costurile de exploatare, respectiv beneficiile potenţiale. 

Formatul (conţinutul cadru, livrabilele) studiului de prefezabilitate este cel prevăzut de lege, iar în cazul investiţiilor private va fi adaptat la gradul de complexitate al acesteia și se va stabili contractual. 

În cadrul acestei misiuni, pentru estimarea costurilor, programarea activităţilor în timp sau calculul de eficienţă economică, în cazul temelor‑program cu grad mare de dificultate, este recomandată colaborarea cu specialiști, sub coordonarea arhitectului.

Calcularea prefezabilităţii investiţiei poate avea în vedere soluţii alternative de amplasare pe teren și/sau de planimetrie, de tehnici de construcţie sau studii pentru stabilirea structurii funcţionale.

2.1.1. Tema preliminară de proiectare 

Tema preliminară de proiectare va consta în colectarea și structurarea datelor furnizate de client cu privire la intenţiile și dorinţele acestuia de a construi (amenaja, reabilita, restaura etc.). Tema preliminară de proiectare nu va oferi soluţii, ci va enunţa dezideratele cu privire la obiectivul de investiţie. 

În cadrul temei preliminare de proiectare, se pot face referiri inclusiv la textele legislative incidente în proiect. Omisiunea de a menţiona exhaustiv textele legale incidente nu exonerează părţile de obligativitatea de a respecta în totalitate legislaţia în vigoare. 

Tema de proiectare asumată de către client, alături de contract, este documentul de referinţă în evaluarea nivelului de îndeplinire de către arhitect a solicitărilor clientului. 

Tema de proiectare, împreună cu modificările de pe parcursul proiectării, agreate de client și arhitect, poate fi considerată anexă la contractul de proiectare. Clientul și arhitectul vor negocia fiecare modificare de temă intervenită ulterior demarării proiectului. Modificările de temă pot influenţa volumul de muncă și timpul necesar proiectării și vor putea atrage renegocierea onorariului. 

Tema preliminară de proiectare constituie baza pentru elaborarea temei detaliate de proiectare (vezi 3.1.1.). 

2.1.2. Documente și studii necesare 

Arhitectul va elabora lista de documente și studii necesare (de exemplu studiu geotehnic, topometric, de mediu etc.) în procesul de proiectare, avizare și autorizare. Lista va constitui, pe parcursul proiectului, platforma de comunicare referitoare la responsabilitatea clientului cu privire la ceea ce trebuie să pună la dispoziţia arhitectului (documente, studii etc.). Este recomandabil ca responsabilităţile (clientului sau arhitectului) privind punerea la dispoziţie, respectiv elaborarea documentelor și studiilor necesare, să constituie parte integrantă a contractului sau anexă la contract. Lista de documente și studii se va putea completa ca urmare a unor modificări legislative și/sau a unor cerinţe exprese ale autorităţilor publice competente. Arhitectul este răspunzător să anunţe, în timp util, necesitatea elaborării sau punerii la dispoziţie a documentelor/studiilor preliminare indispensabile în procesul de proiectare. 

2.1.3. Specialiști necesar a fi implicaţi în elaborarea proiectului 

În această etapă, arhitectul, pe baza informaţiilor despre proiect, va propune colectivul tehnic de specialitate care va colabora la elaborarea proiectului (structură, instalaţii etc.). Conform înţelegerii contractuale, dacă este cazul, colectivul tehnic de specialitate implicat în procesul de proiectare va fi selectat de către arhitect, cu aprobarea clientului. Specialiștii vor fi contractaţi, după caz, de arhitect sau direct de către client. Arhitectul este răspunzător să anunţe clientul în timp util de necesitatea implicării diferiţilor specialiști în cadrul procesului de proiectare. Este recomandabil ca lista specialiștilor necesar a fi implicaţi în procesul de proiectare să fie nominalizată în cadrul contractului sau să constituie o anexă la contract. În contract se vor specifica specialiști ce vor fi subcontractaţi de către arhitect.

2.1.4. Ilustrarea de temă 

Misiunea de a ilustra tema presupune elaborarea unui material compus din piese scrise și desenate, detaliat suficient pentru a înţelege interacţiunea dintre cerinţe și posibilităţi și pentru a ilustra posibilităţile de satisfacere a cerinţelor de temă. Materialul prezentat în cadrul ilustrării de temă va include orice piese scrise sau desenate cu scopul de a stabili principalele caracteristici ale viitoarei investiţii. În această etapă, în general, nu se vor studia și prezenta arhitectura faţadelor, cromatica, alegerea materialelor sau alte elemente care ţin de concepţia detaliată de arhitectură (vezi etapa 3, etapă de concept). 

Ilustrarea de temă va putea fi ajustată la cererea clientului, conform cu tema de proiectare agreată, dacă nu presupune elaborarea de variante complet diferite. Elaborarea unui studiu de variante se consideră o misiune suplimentară și va fi remunerată distinct (vezi 2.2.1.). 

2.1.5. Bugetare costuri investiţie 

Misiunea de bugetare va presupune, în această etapă, estimarea costului de execuţie a obiectivului de investiţie (pe bază de indici de cost și cu marja maximă de eroare acceptabilă de ± 25%). În această etapă, estimările vor folosi pentru a stabili planul de costuri ale investiţiei, care va face parte integrantă din tema de proiectare. 

2.1.6. Planificarea desfășurării investiţiei 

Planificarea desfășurării în timp a investiţiei se va face la nivel macro, având în vedere perioada de proiectare, după caz licitaţie, și punerea în operă a proiectului (executarea lucrărilor de construcţie). Încă din această etapă, se pot prevedea termene pentru etapele de avizare și autorizare, eșalonarea investiţiei sau realizarea diferitelor componente ale construcţiei (structura de rezistenţă, structura anvelopantă, instalaţii interioare și exterioare, finisaje etc.). 

2.1.7. Releveu 

Arhitectul va măsura dimensiunile fizice ale siturilor și construcţiilor existente, părţi componente ale construcţiilor sau spaţiilor vizate de proiect. Profunzimea releveului va fi adaptată la specificul și exigenţele proiectului. La elaborarea releveului pot participa, după caz, alţi specialiști. A nu se confunda releveul realizat în această etapă cu măsurătorile realizate pe parcursul derulării lucrărilor de execuţie în vederea montajelor de componente diverse și nici cu măsurătorile realizate pentru întocmirea proiectului post‑execuţie.

2.2.1. Studiu de ilustrare comparativ (pe variante) 

Când complexitatea programului și/sau dificultatea sitului sau a altor factori o impun/e, se vor stabili principalele caracteristici ale viitoarei construcţii printr‑un studiu comparativ pe variante. Condiţiile de remunerare se vor stabili în prealabil.

2.2.2. Solicitarea, urmărirea stadiului de elaborare și ridicarea certificatului de urbanism și a avizelor preliminare 

În această etapă, arhitectul poate solicita, urmări stadiul de elaborare și ridica, în numele clientului (sau, după caz, al beneficiarului, dacă beneficiarul lucrărilor nu este clientul), certificatul de urbanism și avizele considerate necesare pentru fundamentarea temei de proiectare sau a prefezabilităţii, dacă se convine în acest sens prin contract sau printr‑o împuternicire specială. 

2.2.3. Bugetare costuri de operare 

În cadrul misiunii de bugetare, un capitol separat va fi estimarea costurilor de operare/întreţinere. Estimarea acestor costuri va putea influenţa balanţa „buget de investiţie/costuri de operare”. 

2.2.4. Consultanță privind modalitatea de modificare a regimului tehnic și economic al imobilului 

Arhitectul poate consilia clientul cu privire la modalitatea optimă de modificare a regimului tehnic și economic al imobilului prin elabloarea documentaţiilor de urbanism de către specialiști. Arhitectul îl va îndruma pe client către specialiștii abilitaţi să elaboreze documentaţiile de urbanism necesare și va putea susţine cauza clientului în faţa forurilor și instituţiilor decidente.

3.1.1. Conceptul general și de arhitectură 

Arhitectul va propune clientului, pe baza temei de proiectare agreate în prealabil, o soluţie tehnică și estetică. Cu toate că etapa este incipientă, îi revine arhitectului obligaţia să se asigure că propunerile sale sunt fezabile din punct de vedere tehnic și economic și că dezvoltarea ulterioară a proiectului nu va atrage după sine modificări importante ale soluţiei tehnice și estetice cauzate de imposibilitatea aplicării totale sau parţiale a soluţiilor propuse. 

Cu toate că, în această etapă, nu este necesară detalierea din punctul de vedere al structurii de rezistenţă și al instalaţiilor, este responsabilitatea arhitectului ca aceste elemente ale construcţiei să nu contravină soluţiilor arhitecturale (tehnice și estetice) prezentate.

Conceptul general și de arhitectură se poate considera finalizat doar în cazul îndeplinirii condiţiilor de mai sus. Arhitectul își va asuma decizia de a propune avansarea la etapa următoare. Pentru trecerea la etapa următoare, este necesară aprobarea clientului.

Această misiune presupune și încorporarea în conceptul general și de arhitectură a comentariilor/observaţiilor/amendamentelor clientului, altele decât cele care ar duce la modificarea temei de proiectare. 

3.1.2. Planificarea desfășurării investiţiei 

Arhitectul va planifica desfășurarea în timp a proiectului de investiţie, care să cuprindă toate etapele proiectării, precum și principalele etape ulterioare, de licitaţie, de avizare și autorizare, și ale lucrărilor de construcţie.

3.2.1. Realizarea de variante suplimentare 

În urma prezentării conceptului general și de arhitectură clientului de către arhitect, în anumite cazuri clientul poate cere variante suplimentare. 

3.2.2. Verificarea de încadrare în buget 

În completarea misiunii de concept general și de arhitectură, arhitectul va încorpora acele ajustări rezultate din necesitatea reducerii costului de investiţie. Asemenea ajustări ale proiectului vor fi stabilite de arhitect împreună cu beneficiarul, pe baza unui material realizat de către cel dintâi. 

3.2.3. Estimarea costului investiţiei 

Arhitectul va calcula cantităţile de unităţi (mp construiţi sau detaliat) și va realiza estimarea costului de construcţie. Aceste estimări ale costurilor se vor avea în vedere la luarea deciziilor de ajustare/modificare a soluţiilor propuse, fie prin recalibrarea specificaţiilor pentru materialele de construcţie propuse, fie prin schimbarea tehnologiilor de construcţie sau, după caz, chiar prin reducerea cantităţilor (vezi 3.2.2.).

3.2.4. Estimare costuri de operare 

În cadrul misiunii de estimare costuri, un capitol separat va fi estimarea costurilor de operare și întreţinere. 

Estimarea acestor costuri va putea influenţa balanţa „buget de investiţie/ costuri de operare”. În această etapă, decizii importante cu privire la dimensiunile construcţiei sau materialele folosite pot fi determinate de valorile costurilor de operare. 

3.2.5. Proiectare pentru un impact redus asupra mediului 

În cazul în care beneficiarul urmărește să obţină atestări de profil pentru obiectivul de investiţie, arhitectul va putea oferi consultanţă specifică în cadrul acestei misiuni suplimentare, și, după caz, va prevedea, în proiect, soluţii constructive cu un impact redus asupra mediului (așa cum se specifică în legislaţie, în literatura de specialitate și conform cu practica de proiectare modernă). 

Respectarea principiilor de proiectare pentru un impact redus asupra mediului și pentru dezvoltare sustenabilă este recomandabilă în elaborarea tuturor proiectelor, în măsura în care este posibil.

4.1.1. Tema detaliată (definitivă) 

Arhitectul va detalia tema de proiectare pentru a demara elaborarea proiectului definitiv. Tema va include, în această etapă, toţi parametrii tehnici de funcţionare propuși a sta la baza proiectului. Pentru aceasta, tema detaliată este propusă a se realiza în colaborare cu toţi specialiștii implicaţi în proiect. În această etapă, tema de proiectare este tehnică și definitivă. 

Tema detaliată definitivă va include, de asemenea, toate ajustările survenite pe parcursul etapelor anterioare, inclusiv comentariile/observaţiile/amendamentele aprobate ce nu necesită refacerea etapelor precedente și care vor constitui parte din datele de temă pentru etapa în curs. 

Tema detaliată definitivă va fi aprobată și asumată de către client, iar orice revenire sau modificare ulterioară va da dreptul arhitectului la o reevaluare a onorariului, în raport cu misiunile suplimentare rezultate. 

4.1.2. Proiectul definitiv prezentat la nivel schematic 

Proiectarea schematică presupune pregătirea, pe baza conceptului general și de arhitectură (inclusiv comentariile beneficiarului cu privire la proiect și buget cuprinse în tema detaliată definitivă), a părţilor scrise și desenate în format definitiv, cu scopul de a descrie și a decide schema proiectului. În acest sens, proiectul va fi prezentat spre validare de către autorităţi, specialiștii implicaţi în elaborarea acestuia, precum și de către verificatorii de proiect, conform legii (această etapă presupune doar verificarea preliminară). Totuși, cu privire la redactarea părţilor scrise și desenate, în această etapă nu se vor impune cerinţele specifice unui proiect tehnic (cu excepţia documentaţiei ce se va depune către autorităţi și care va trebui să corespundă cu cerinţele specifice acestora). Cu privire la verificările tehnice, acestea nu vor fi finale, ci preliminare, pe problematica majoră. În această etapă, vor trebui cerute toate avizele relevante în procesul de autorizare a lucrărilor pe baza proiectului (cele din certificatul de urbanism și altele, conform legii). 

Este acceptabil ca, în această etapă, toate părţile de proiect să fie pre‑tehnice. În vederea organizării licitaţiei pentru selectarea executantului lucrărilor de construcţie, toate piesele scrise și desenate din proiect vor trebui detaliate și completate. Este, de asemenea, înţeles că toate piesele scrise și desenate vor fi consultate în primul rând de client și, deci, nu vor cuprinde în mod necesar cerinţele legale de detaliere/grafice pentru un proiect tehnic. 

Este responsabilitatea arhitectului să se asigure ca detalierea ulterioară a proiectului să fie în conformitate cu prevederile legale incidente și să nu determine schimbări ale soluţiilor tehnice redactate la nivel schematic. 

Această misiune presupune și încorporarea comentariilor/observaţiilor/ amendamentelor clientului, altele decât cele care modifică tema detaliată de proiectare. 

4.1.3. Planificarea desfășurării investiţiei 

Arhitectul va planifica desfășurarea în timp a proiectului de investiţie, care să cuprindă toate etapele proiectării, precum și principalele etape ulterioare, de licitaţie, de avizare și autorizare, și ale lucrărilor de construcţie. Planificarea în timp, în această etapă, va fi doar o revizie a planificării realizate în etapa anterioară, având în vedere ultimele modificări ale soluţiei tehnice. În această etapă, desfășurarea în timp poate include timpul necesar de aprovizionare a materialelor și calculul implicaţiilor.

4.1.4. Teme pentru realizarea proiectelor de specialitate 

Arhitectul va elabora temele de lucru pentru toţi specialiștii implicaţi în proiect. Temele de lucru vor fi redactate în urma discutării și verificării propunerilor cu toţi specialiștii implicaţi. 

4.1.5. Coordonarea preliminară a proiectului 

În această etapă, se va face pre‑coordonarea proiectelor de specialitate. Arhitectul va prelua schemele de structură de rezistenţă și de instalaţii, va evalua compatibilitatea dintre diferitele sisteme propuse și elementele de structură de rezistenţă și le va armoniza/integra în soluţia de arhitectură. 

În această etapă, neconcordanţele majore dintre proiectele de specialitate și cel de arhitectură vor fi rezolvate, pe când anumite corecţii minore vor fi doar enunţate și avute în vedere în etapa următoare. Este responsabilitatea arhitectului să aleagă între acele neconcordanţe care sunt necesare a fi soluţionate în această etapă și altele care, din motive de rapiditate și eficienţă, pot fi soluţionate în etapa ulterioară. 

Proiectul schematic va putea fi considerat finalizat doar în cazul îndeplinirii condiţiilor de mai sus. Arhitectul decide momentul în care materialul rezultat satisface cerinţele legale și contractuale corespondente etapei de execuţie și poate fi prezentat clientului și dacă se poate avansa cu proiectul la etapa următoare. Avansarea la etapa următoare va fi aprobată în prealabil de către client.

4.2.1. Calcularea fezabilităţii investiţiei sau DALI (Documentaţie de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie) 

Arhitectul va întocmi conţinutul cadru/livrabilele ce descriu fezabilitatea investiţiei, în conformitate cu prevederile legale aplicabile, pentru lucrările publice, sau în conformitate cu prevederile contractuale, pentru lucrările private. 

Pentru proiectele aflate în etapa de concept (pct. 3), în vederea stabilirii fezabilităţii investiţiei, conform cu prevederile legii, arhitectul va trebui să elaboreze o documentaţie tehnico‑economică specifică. 

Îndeplinirea acestei misiuni presupune, de asemenea, estimarea costurilor, planificarea desfășurării în timp, solicitarea, urmărirea stadiului de elaborare și ridicarea de avize (dacă se convine, de comun acord, ca arhitectul să preia acest serviciu). 

Asumarea de către arhitect a îndeplinirii acestei misiuni și stabilirea onorariului aferent semnifică angajarea lui în elaborarea celor menţionate mai sus și a celorlalte livrabile necesare descrierii fezabilităţii investiţiei, în condiţiile legii și ale contractului. 

4.2.2. Solicitarea, urmărirea stadiului de elaborare și ridicarea de avize și acorduri 

În vederea fundamentării soluţiilor funcţionale, tehnologice, constructive și economice, arhitectul poate să solicite, să urmărească stadiul de elaborare și să ridice avizele și acordurile necesare, în numele clientului (sau beneficiarului, după caz). Arhitectul va răspunde la eventualele solicitări de întocmire de documentaţii suplimentare sau de lămuriri suplimentare, comunicate de autoritatea/instituţia emitentă a avizului respectiv (elementele lipsă vor fi puse la dispoziţie de către proiectant, în conformitate cu misiunile de bază). 

Elaborarea documentaţiilor necesare pentru obţinerea avizelor nu face obiectul acestei misiuni (vezi 5.2.1.). 

4.2.3. Verificarea încadrării în buget 

În completarea misiunii de proiectare schematică, arhitectul va încorpora în proiect acele ajustări cauzate de necesitatea reducerii costului de construcţie pentru încadrarea în buget. Asemenea ajustări ale proiectului vor fi stabilite de arhitect împreună cu clientul, pe baza unui material realizat sau nu de primul. Arhitectul va face, cu acordul clientului, orice modificări va considera de cuviinţă pentru respectarea bugetului stabilit iniţial. Clientul va comunica arhitectului solicitările de ajustare a proiectului, cu respectarea limitelor stabilite prin tema de proiectare detaliată (vezi 4.1.1.). 

4.2.4. Estimarea costului investiţiei 

În această etapă, se va revizui calculul cantităţilor de lucrări și materiale, precum și al costurilor aferente. Calculul cantităţilor se va realiza în sistem de indici de calcul (norme de deviz). Marja maximă de eroare considerată ca fiind acceptabilă este de ±15%. 

În urma recalculării costului estimat al investiţiei, după caz, se vor lua decizii de ajustare a proiectului, în vederea înscrierii în buget (vezi 4.2.3.). 

Toate estimările se vor face apelând la sisteme de informare asupra costurilor sau pe bază de oferte. În funcţie de mărime și complexitate, arhitectul poate colabora cu specialiști în domeniu. 

4.2.5. Indicarea în proiect a producătorilor, produselor și furnizorilor 

Arhitectul va indica, pentru toate materialele, echipamentele și dotările, minim câte un producător, un produs și, după caz, un furnizor. Această misiune poate fi îndeplinită în etapa de proiect definitiv ori, după caz, în etapele de proiect de ofertare/evaluare, proiect pentru execuţie sau în cadrul etapei de asistenţă la execuţie.

5.1.1. Proiectarea pentru autorizare 

Arhitectul va realiza, cu respectarea obligaţiilor principale referitoare la calitatea construcţiilor ce îi revin potrivit legii, pe baza proiectului definitiv și în conformitate cu legea, în format tehnic adecvat, piesele scrise și desenate ce vor constitui documentaţia tehnică pentru autorizarea lucrărilor de construcţie sau, după caz, de demolare. 

Este acceptat (și în conformitate cu prevederile legale) ca documentaţia tehnică pentru autorizarea lucrărilor de construcţie să reprezinte un extras din proiectul tehnic. 

Această misiune include și întocmirea pieselor scrise și desenate solicitate prin legislaţie, în susţinerea cererii de emitere a autorizaţiei de construire. 

5.1.2. Estimarea costurilor de construcţie 

În această etapă, estimarea costului lucrărilor de construcţie se realizează în vederea calculării taxei pentru eliberarea autorizaţiei de construire.

5.2.1. Depunerea documentaţiilor, urmărirea stadiului de elaborare și ridicarea avizelor și a autorizaţiei de construire 

Această misiune, în măsura în care nu a fost îndeplinită parţial într‑o etapă anterioară, presupune depunerea tuturor documentelor prevăzute de lege, la autorităţile competente avizatoare, după caz completarea dosarului astfel format cu documentele lipsă semnalate de serviciile specializate de preluare și prelucrare (elementele lipsă vor fi puse la dispoziţie de către proiectant, în conformitate cu misiunile de bază), organizarea și urmărirea soluţionării solicitărilor de completare sau a lămuririlor suplimentare, ridicarea avizelor și a autorizaţiei de construire, în numele clientului (sau beneficiarului).

6.1.1. Proiectarea tehnică 

Arhitectul va elabora, în completarea documentaţiei tehnice pentru autorizarea lucrărilor de construcţie, toate părţile scrise și desenate necesare, stabilite prin lege și contract, cu respectarea condiţiilor impuse prin autorizaţia de construire și anexele sale, în format tehnic specific, pe de‑o parte în vederea obţinerii, din partea potenţialilor executanţi, a ofertelor conţinând preţul de realizare a obiectivului de investiţie, iar pe de‑altă parte, în vederea executării lucrărilor autorizate. Proiectul va include memorii tehnice, caiete de sarcini, fișe tehnice, liste de cantităţi. 

Este acceptat că arhitectul va furniza informaţii suplimentare necesare realizării lucrărilor și în cadrul proiectului de execuţie (pct. 7). 

Proiectul pentru evaluare/ofertare va fi suficient de detaliat de către arhitect, astfel încât preţul ofertat pentru executarea lucrărilor să rămână ferm pe toată durata acestora (cu excepţia eventualelor modificări de temă ulterioare sau a lucrărilor neprevăzute cauzate de terţe părţi sau de motive imprevizibile). 

6.1.2. Coordonarea tehnică a proiectelor de specialitate 

Coordonarea finală a proiectelor de specialitate va consta în identificarea tuturor neconcordanţelor minore dintre proiectele de specialitate și cel de arhitectură, situaţiilor de conflict între diferitele elemente de construcţie și soluţionarea acestora, cu respectarea soluţiilor tehnice și economice cuprinse în autorizaţia de construire și documentaţia ce a stat la baza emiterii acesteia.

6.2.1. Estimarea costurilor investiţiei 

În această etapă, se vor revizui calculul cantităţilor de lucrări și materiale și costurile aferente. Estimarea de cost va fi finală, cu o marjă maximă de eroare acceptabilă de ±10%, și va putea fi folosită drept referinţă în cadrul procesului de departajare a ofertelor pentru executarea lucrărilor. 

6.2.2. Verificarea de încadrare în buget 

În această etapă, ajustarea proiectului cauzată de necesitatea reducerii costurilor se va face pe baza rezultatului selecţiei de oferte, luând în considerare diferenţele dintre bugetul agreat, estimările de pe parcurs și oferta câștigătoare. 

În cadrul acestei misiuni și pentru onorariul aferent, arhitectul va realiza toate modificările de proiect necesare aducerii acestuia în parametrii agreaţi prin tema definitivă. 

6.2.3. Estimarea costurilor de operare/întreţinere 

În această etapă, se va revizui calculul costurilor de operare/întreţinere ale construcţiei.

6.2.4. Indicarea în proiect a producătorilor, produselor și furnizorilor

A se vedea punctul 4.2.5.

7.1.1. Proiectarea de detaliu 

Arhitectul va elabora, în completarea documentaţiei tehnice pentru evaluare/ ofertare, toate detaliile necesare pentru soluţiile tehnice de alcătuire, asamblare, executare, montare și alte asemenea operaţiuni privind părţile/elementele de construcţie ori de instalaţii aferente acestora, în vederea executării lucrărilor de construcţii autorizate. 

Este acceptat că, suplimentar faţă de proiectul pentru execuţie, pe parcursul executării lucrărilor, se vor lua decizii cu privire la: mostre de material, fișe tehnice, proiecte de fabricaţie etc. 

Detaliile cuprinse în proiectul pentru execuţie nu pot schimba preţul convenit cu executantul lucrării. 

Parte din proiectul pentru execuţie va fi reprezentată de documentaţia pe baza căreia a fost realizată evaluarea/selecţia ofertelor de preţ pentru realizarea lucrărilor. 

7.1.2. Coordonarea de detaliu a proiectelor 

Coordonarea de detaliu a proiectelor de specialităţi presupune ajustări ale soluţiilor, dimensiunilor, specificaţiilor de orice fel, în marje care nu presupun modificarea costurilor agreate între client și executantul lucrării. 

Misiunea de coordonare de detaliu presupune redactarea de documente suplimentare care să ajute la desfășurarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor de execuţie – de exemplu planuri de goluri, secţiuni de coordonare etc. 

7.1.3. Plan de sănătate și securitate în muncă (SSM) 

Se va elabora în conformitate cu prevederile legale.

7.2.1. Indicarea în proiect a producătorilor, produselor și furnizorilor

A se vedea punctul 4.2.5.

8.1.1. Organizarea documentaţiei de licitaţie 

Misiunea de organizare a documentaţiei pentru licitaţie presupune ordonarea tuturor documentelor considerate necesare (proiect, acte de proprietate, instrucţiuni, reguli etc.), în așa fel încât timpul de răspuns să fie cât mai mic (ușurinţa de a răspunde să fie cât mai mare), iar informaţiile să fie suficiente pentru ca executantul lucrării să poată oferi un preţ ferm. 

8.1.2. Realizarea listei scurte 

Arhitectul va trebui ca, pe baza unor criterii de competenţă, experienţă etc., să identifice și să propună o listă de executanţi care se pot califica pentru lucrarea în cauză. Lista scurtă va fi realizată pe baza unui dosar care trebuie să cuprindă obligatoriu justificarea alegerii făcute (punctaje etc.). Pregătirea listei poate să presupună interviuri cu respectivii executanţi, sau activităţi de precalificare. 

8.1.3. Managementul ofertării 

Misiunea constă, în primul rând, în administrarea activităţii de obţinere a ofertelor, de răspuns la întrebări de clarificare, de primire și înregistrare a ofertelor. Pe parcursul procedurii de ofertare, arhitectul poate recomanda comunicări către ofertanţi cu privire la ajustarea termenelor de răspuns, pe baza monitorizării statusului fiecăruia (amânări, renunţări la pachete de lucrări etc.). 

8.1.4. Recomandarea ofertei potrivite 

Recomandarea ofertei potrivite se va face obligatoriu pe baza unui studiu comparativ. Sfatul arhitectului, în anumite condiţii, poate să presupună achiziţionarea de servicii de la mai mulţi executanţi care au ofertat. 

8.1.5. Contractarea executantului 

Misiunea arhitectului este de a oferi asistenţă tehnică cu privire la negocierea și semnarea contractului de antrepriză. Este recomandabil să se solicite consultanţă juridică specializată. Arhitectul va fi responsabil de întocmirea anexelor tehnice la contract și de corespondenţa acestora cu proiectul. Se recomandă anexarea proiectului la contractul de antrepriză.

9.1.1. Participarea la fazele determinante 

Conform prevederilor legale, la fazele de execuţie determinante ale lucrării (stabilite prin proiect, convenite contractual, și oricum anterior începerii construcţiei), arhitectul va participa la verificarea lucrărilor, pe șantier. Vizitele se vor concentra pe obiectul fiecărei faze determinante și al protocoalelor de validare a acesteia și nu pot fi considerate vizite de verificare prin sondaj. 

9.1.2. Supravegherea modalităţii de executare a lucrărilor 

Misiunea arhitectului de a inspecta șantierul va fi apreciată de la caz la caz, în funcţie de capacităţile clientului și competenţele executantului lucrării. Incidenţa vizitelor și perioada maximă pe parcursul căreia ele sunt efectuate se stabilesc a priori. 

Inspecţiile pe șantier pot avea loc și cu ocazia ședinţei de comandament, periodic, cu ocazia verificărilor prin sondaj, sau se pot materializa prin prezenţa zilnică a arhitectului pe șantier, cu scopul de a asigura înţelegerea și buna execuţie a proiectului. 

În mod uzual, ședinţele de comandament sunt săptămânale, iar la șantierele de complexitate mică și medie, concomitent cu vizita săptămânală, se pot efectua și verificări prin sondaj. 

În urma verificărilor, arhitectul va emite un raport prin care va evidenţia conformitatea sau neconformitatea lucrărilor verificate cu proiectul, după caz. 

Soluţionarea defectelor de execuţie, a schimbărilor faţă de proiectul de execuţie și remedierea altor abateri de la prevederile proiectului vor face obiectul misiunii detaliate la 9.2.1. 

În cadrul ședinţelor de comandament, arhitectul va avea un rol de prevenire activ, va încerca preîntâmpinarea greșelilor de execuţie, va semnala elementele de dificultate sporită ale proiectului, va oferi clarificări la proiect. 

9.1.3. Project management 

Misiunea de project management este, în principal, legată de activitatea de șantier și constă într‑un efort continuu, compus, în principal, din următoarele activităţi: instruirea executantului lucrării cu privire la preluarea amplasamentului, instruirea clientului cu privire la alte servicii ce trebuie aprovizionate pentru etapa de execuţie în raport cu îndatoririle legale ale acestuia (planul de securitate a muncii, măsurători și verificări topo, documentar fotografic, studii diverse etc.), analizarea cererilor de plată emise de către executantul lucrării și emiterea de „bun de plată” în raport cu acestea, efectuarea de vizite periodice pe șantier sau prezenţa permanentă pe șantier, după caz, pentru a se asigura buna desfășurare a lucrărilor (inclusiv verificări tehnice urmate de rapoarte de conformitate/neconformitate), organizarea, în numele beneficiarului, a întâlnirilor cu autorităţile la fazele determinante, recepţia la terminarea lucrărilor, realizarea cărţii construcţiei – inclusiv calculul final al valorii de investiţie pentru regularizarea taxei de eliberare a autorizaţiei de construire, ţinerea evidenţei dispoziţiilor de șantier, managementul programului de desfășurare în timp detaliat (verificarea activităţilor executantului lucrării, cum ar fi comenzile de materiale, echipamente și dotări).

9.1.4. Recepţia la terminarea lucrărilor 

Recepţia la terminarea lucrărilor se va realiza în conformitate cu prevederile legale. 

Această misiune nu implică recepţia lucrărilor în vederea punerii în funcţiune/dării în folosinţă. 

9.1.5. Punerea în funcţiune/darea în folosinţă 

Punerea în funcţiune presupune livrarea obiectului de investiţie clientului. Arhitectul va trebui să alcătuiască manualul de folosire a obiectivului de investiţie, să anexeze la acesta toate documentaţiile tehnice ale tuturor echipamentelor ce vor presupune operare, să organizeze testarea tuturor sistemelor și să instruiască clientul cu privire la operarea acestora. 

În cadrul acestei misiuni, se vor efectua pe șantier toate inspecţiile care se impun referitoare la calitatea executării lucrărilor, precum și teste ale funcţionării echipamentelor. 

Tot în cadrul acestei misiuni, arhitectul va participa la toate inspecţiile terţilor, în vederea punerii în funcţiune a obiectivului de investiţie (furnizorii de echipamente, brigada de pompieri etc.). 

Arhitectul are obligaţia legală de a întocmi cartea tehnică a construcţiei.

9.2.1. Asistenţa tehnică 

Pe baza verificărilor lucrărilor sau pe baza solicitărilor clientului sau executantului lucrării, arhitectul va oferi asistenţă tehnică pe parcursul derulării lucrărilor de execuţie. 

Asistenţa tehnică se referă, în general, la lucrări ce nu pot fi prevăzute din faza de proiectare și, din această cauză, nici nu pot fi evaluate decât în sistem „estimare orară”, estimare care, în mod uzual, se ajustează pe măsură ce lucrările de execuţie avansează. 

Activităţile ce alcătuiesc asistenţa tehnică sunt: adaptarea proiectului la dimensiunile rezultate din execuţie, adaptarea proiectului la tehnologiile disponibile sau impuse la momentul execuţiei (altele decât cele prevăzute în proiect), modificarea proiectului pentru a micșora costurile de execuţie, soluţii de remediere a greșelilor de execuţie, aprobarea mostrelor propuse de constructor pentru materialele specificate în proiect, a desenelor de fabricaţie sau a modificărilor/adaptărilor proiectului propuse de către executantul lucrării, realizarea proiectului post‑execuţie. 

9.2.2. Proiecte de fabricaţie 

Proiectele de fabricaţie (desenele de uzinare) sunt documentaţii ce detaliază modul tehnologic de realizare a unei părţi a construcţiei. 

Proiectele de fabricaţie rezolvă considerente precum: optimizarea folosirii materialelor, desene pentru personalul ce va pune în operă materialul (îl va debita, îl va prelucra în atelier etc.). Proiectele de fabricaţie sunt elaborate, de regulă, pe baza releveului situaţiei existente și, pentru acest considerent, de regulă, se vor comanda și realiza pe măsură ce lucrările de construcţie avansează. Proiectele de fabricaţie vor fi elaborate având la bază proiectul de execuţie și nu presupun soluţii suplimentare. 

Exemple de lucrări ce necesită de obicei aceste proiecte de fabricaţie sunt faţadele cortină şi confecţiile metalice. 

Nu trebuie confundat proiectul de fabricaţie cu detaliile de execuţie.

9.2.3. Reevaluare costuri de execuţie 

Această misiune este una de management și nu poate fi derulată decât în conjuncţie cu misiunea de asistenţă tehnică. 

În principal, misiunea se referă la licitarea de soluţii alternative la proiect, dar poate presupune, de asemenea, căutarea și identificarea potenţialelor direcţii de studiu. 

9.2.4. Indicarea în proiect a producătorilor, produselor și furnizorilor

A se vedea punctul 4.2.5.

10.1.1. Supravegherea în timp a construcţiei 

Supravegherea în timp se va face pe baza proiectului executat de către arhitect în etapa de proiectare și, după caz, a proiectului post‑execuţie. 

Această misiune va consta în verificarea comportării construcţiei în timp și în emiterea de rapoarte referitoare la rezultatele verificărilor, precum și la recomandările de intervenţii, având în vedere deteriorarea anumitor elemente de construcţie sau chiar o performanţă sub parametri a clădirii. 

10.1.2. Acordul proiectantului iniţial 

Misiunea proiectantului iniţial de a‑și da acordul cu privire la intervenţiile asupra construcţiei se poate impune prin prevederile legale, dorinţa clientului și în urma împrejurării că proiectantul iniţial are toate informaţiile cu privire la construcţia în cauză. 

Acordul proiectantului iniţial trebuie să menţioneze criteriile de evaluare și, de asemenea, în cazul în care este necesar, recomandările cu privire la modificarea proiectului de intervenţie. 

Acordul proiectantului iniţial nu va ţine loc de proiect, expertiză tehnică sau verificare, conform prevederilor legale. 

Acordul proiectantului iniţial nu va fi condiţionat de estetica intervenţiei propuse.

11.1.1. Susţinerea proiectului 

Susţinerea proiectului în faţa unor terţe părţi, altele decât forurile de avizare, conform legii – investitori, media etc. Este vorba despre organizarea întâlnirilor, pregătirea de materiale specifice, precum și sistematizarea feedback-ului în urma prezentărilor în cauză. 

11.1.2. Materiale pentru marketing 

Misiunea implică adaptări ale planurilor în conformitate cu cerinţele utilizatorului final sau conform cu parametrii de comercializare, precum și măsurarea suprafeţelor în vederea comunicării acestora către potenţiali clienţi. 

De asemenea, anumite investiţii sau dorinţele anumitor clienţi presupun elaborarea de prezentări speciale (vizualizări 3D de mare definiţie, filme, broșuri de prezentare, planuri pentru comercializare cu grafică sugestivă etc.). Prezentările speciale nu sunt incluse în misiunile obligatorii și pot fi realizate la cerere, în oricare etapă de proiectare și de mai multe ori pe parcursul proiectului. 

Ele nu trebuie confundate cu prezentările pe care arhitectul le elaborează pentru a‑și comunica soluţiile proiectate. Aceste prezentări sunt incluse în misiunile obligatorii, tehnica lor este la alegerea arhitectului în funcţie de stilul acestuia, sunt proprietatea arhitectului și nu pot fi folosite în scop de comercializare decât cu acordul acestuia.