PUNCT DE VEDERE: PROBLEMA ACORDĂRII PREMIULUI I ÎN CONCURSURILE DE SOLUȚII ORGANIZATE ÎN PARTENERIAT CU AUTORITĂȚI PUBLICE
Concursul de soluții este o procedură de achiziție a serviciilor de proiectare pe care Ordinul Arhitecților din România o susține și promovează, fiind cea mai sigură cale pentru a obține un proiect de calitate care să răspundă nevoilor Autorității Contractante și dorințelor comunității. Concursul încurajează competitivitatea și afirmarea arhitecților la început de drum, ceea ce se traduce prin îmbunătățirea calității mediului construit și prin asigurarea unui anumit nivel de performanță tehnică și economică, în condițiile unui eveniment cu o importantă valoare culturală. Prin afilierea la Uniunea Internațională a Arhitecților (U.I.A.), OAR își asumă inclusiv respectarea și susținerea standardelor recomandate de UIA prin Ghidul UIA-UNESCO pentru concursuri. Alături de Regulamentul Concursurilor de Arhitectură și/sau Urbanism adoptat de OAR în 2005, aceste standarde au rolul de a sprijini desfășurarea corectă a unui concurs de soluții.
Standardul OAR-UIA pentru organizarea concursurilor de soluții implică o serie de exigențe:
- concursul trebuie să fie urmat de achiziția serviciilor de proiectare,
- juriul concursului trebuie să fie profesionist și independent,
- tema trebuie să fie construită pe un fundament deontologic,
- anonimatul participanților trebuie să fie asigurat pe tot parcursul procedurii, până după semnarea raportului juriului, iar
- corectitudinea procedurii trebuie să fie sprijinită prin stabilirea condițiilor de participare, în interesul autorității publice și al participanților.
Prima exigență a standardului OAR se referă atât la atribuirea contractului pentru serviciile de proiectare, ale cărui clauze trebuie să fie corecte și adaptate serviciilor de proiectare, cât și la stabilirea unei valori corecte a contractului în raport cu cerințele contractorului, și, nu în ultimul rând, la valoarea premiilor, care trebuie să corespundă cerințelor concursului și complexității obiectivului ales. Urmărind Ghidul UIA-UNESCO, OAR susține și promovează acele concursuri în cadrul cărora sunt acordate minimum trei premii.
Dincolo de acest standard, însă, organizarea unui concurs de soluții ca procedură de achiziție publică este reglementată de legislația națională (prin Legea nr. 98/2016 și HG 395/2016), căreia standardul i se subordonează, așa cum prevede și Ghidul UIA-UNESCO: „în anumite țări, concursurile de soluții sunt integrate în legea achizițiilor publice și pot fi supuse unor constrângeri suplimentare de către legislația în vigoare la nivel național” (punctul 1.3., p.7).
De-a lungul timpului, OAR a contribuit la organizarea a numeroase concursuri de arhitectură și urbanism, prin oferirea de servicii de consultanță de specialitate autorităților publice. Unul dintre principalele obstacole întâmpinate de OAR în cadrul colaborării cu autoritățile publice a fost tocmai cel legat de interpretarea neunitară a legislației privind achiziţiile publice, în ceea ce privește finalitatea concursului de soluții.
Pentru a clarifica problema acordării premiului 1 câștigătorului concursului, pe lângă atribuirea contractului de proiectare, OAR a solicitat Agenției Naționale pentru Achiziții publice, în 2017, emiterea unui punct de vedere în această privință, prin care să ofere o interpretare oficială a legislației privind achizițiile publice și din care să rezulte fără echivoc și general aplicabil concursurilor de soluții, dacă îi este permis sau nu autorității contractante să organizeze un astfel de concurs, care să aibă ca rezultat atât premierea câștigătorilor cât și atribuirea contractului prin negociere și fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.
Potrivit prevederilor art. 3, alin (1) punctul 10.j) din Legea 98/2016 privind achizițiile publice, concursurile de soluții desemnează „procedurile care permit autorității contractante să achiziționeze, în special în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, al arhitecturii și ingineriei sau al prelucrării datelor, un plan ori un proiect selectat de un juriu pe baze concurențiale, cu sau fără acordarea de premii.”
De asemenea, conform art. 105 din aceeași lege, concursul de soluții poate fi organizat în una dintre următoarele modalități:
a) în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziție publică de servicii;
b) ca o procedură de atribuire distinctă, cu premii sau plăți acordate participanților.
Din experiența de până acum, a reieșit că aceste prevederi legislative sunt interpretate de unele autorități publice pentru care organizăm concursuri în contradicție cu regulile internaționale ale UIA. Conform acestor reguli, un concurs trebuie să aibă cel puțin trei premii (se recomandă și mențiuni), urmând ca premiul 1 să primească și contractul. Este prevăzută și eventualitatea ca premiul în bani să fie considerat ca acont al contractului de proiectare, odată ce se semnează contractul. Doar în cazul în care (din condiții independente de concurs) nu se poate semna contractul cu câștigătorul premiului 1, se trece la negocierea cu premiul 2, în aceleași condiții. Dar atunci, câștigătorul premiului 1 trebuie să își primească premiul. Această „regulă” a concursurilor de arhitectură are ca scop atragerea unui număr cât mai mare de candidați de calitate, astfel încât rezultatul final să fie cât mai bun din punct de vedere profesional.
Totuși, unele autorități publice consideră că această cerință contravine legii și se orientează către organizarea de concursuri care să aibă drept finalitate doar atribuirea contractului, considerând că legea nu le dă dreptul să organizeze un concurs care să aibă ca rezultat atât premierea câștigătorilor, cât și atribuirea contractului de proiectare.
Nelămurirea acestei reglementări poate genera atât aplicarea neunitară a legislației în vigoare, cât și slăbirea concurenței de calitate. OAR consideră extrem de importantă premierea concurenților clasați pe primele trei locuri, având în vedere efortul și volumul de muncă necesar pregătirii unor oferte ce conțin propuneri inovative și cu o valoare artistică deosebită. Experiența internațională și națională a dovedit că această condiție de atractivitate este o garanție a calității serviciului care urmează să fie achiziționat, ceea ce este în conformitate cu spiritul Legii 98/2016.
Clarificarea pe care ANAP a făcut-o în acest sens arată că “[…] având în vedere faptul că autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de achiziții publice de servicii ca urmare a unui concurs de soluții, în condițiile prevăzute la art. 104 alin. (7) din Legea nr. 98/2016, apreciem ca fiind posibil atât premierea participanților, cât și atribuirea contractului de servicii prin aplicare procedurii de atribuire menționată mai sus, caz în care câștigătorul concursului, respectiv cel cu care autoritatea contractantă va încheia contractul de servicii, nu poate obține și un premiu de participare, contractul în sine reprezentând premiul acestuia.”
Corespondența dintre OAR și ANAP poate fi consultată și prin accesarea link-urilor de mai jos:
